de pe scaune privim cum
ecranul ranjeste.
neintelegandu-i atitudinea,
il blamam,
tipam la el,
degeaba.
incet, auzim o muzica,
apoi imagini se perinda prin fata noastra
precum niste modele pe catwalk.
"a inceput filmul", gandim.
actorii principali nu-i cunoastem,
sunt noi pentru noi.
sa fie aceasta o tactica de marketing?
intr-o scena, observam ca prezentul este un dansator de break-dance,
cu figuri ametitoare.
cu bete din otel
loveste scarile pe care sta trecutul
pentru a-l tine departe.
aplaudam fericiti
prestatia celor doi.
si totusi, filmul ni se pare ca l-am mai vazut undeva,
incepem agitati cautarea,
nici google nu ne poate ajuta acum.
suntem singuri la propriul film,
a carui productie nu o putem opri
caci nu stim regizorul.
zambim derutati.
scene no. X
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu