prin omăt, pașii sunt vizibili
se așează în grabă
unul în spatele celuilalt.
la fel și gândurile noastre ce apar și dispar,
dincolo de clipe, prea sus de noi.
rătăcim sub lună, fiecare până acasă
unde ne lăsăm sufletul pe masă
în tăcere să stea.
după mult zgomot cotidian, apare și muzica
menită să ne aducă laolaltă,
împreună.
Tic
Tac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu