marți, 27 septembrie 2011

Sa fie tragedie? Sa fie comedie? Sa fie... viata?

Este tare aiurea sa astepti un semn de la cineva. O vorba. Sa stii ca este bine. Si pentru ca tot supravietuiesc cu ajutorul calciului, caci altfel as lesina datorita anemiei acute si oboselii, am primit in seara aceasta un nou bobarnac de la viata. Amandoi parintii nu se simt bine. In acest moment, tatal meu goneste cu masina ca sa o salveze pe mama, caci la tara, nu exista salvare... te salvezi singur. Si eu astept si mai verific din cand in cand situatia... prin telefon. O lovitura sub centura la finalul zilei. Neprevazuta.

Un comentariu: