am alergat ca nebunii de nenumărate ori
în direcții total opuse
nu vroiam să credem în ceea ce simțeam
și am ales să fugim.
au fost momente, în care am ajuns să credem în noi
și apoi...
am ales să fugim din nou
către alte orizonturi.
alte sfere, ne țineau de urât,
deși de cald simțeam nevoia.
timpul a trecut prin noi
și acum stăm alături de n kilometri
privind o imagine goală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu