Am venit azi acasa cu gandul sa lenevesc, sa zac un pic. Sa las mopul deoparte si sa dau frau liber viselor. Dar, primul pas in casa mi-a infirmat gandul. Acelasi peisaj...Doar camera mea a capatat un alt aer. African. A fost singura bucurie dupa o zi de munca. Si, da, am topait de fericire precum un copil.In picioarele goale (caci a facut mami meu curat pe jos in camera). Am simtit ca a meritat efortul de a fi nomad in propria casa. Si mai ales, am vazut cat de bine da parchetul comandat. Mai lipsesc niste frunze pe jos si pot spune ca am propriul meu parc. De distractii.
Deja, mami s-a autoinvitat sa se relaxeze la mine in camera, dupa ce terminam de renovat. De abia astept ca totul sa se termine. Un lucru amuzant pe care mi l-a povestit mami, a fost acela ca echipa care a montat parchetul a vrut sa stie ce fel de persoana sunt, caci nu sunt multe persoane care sa fi comandat respectivul model. Dupa ce le-a spus ca mi-a placut din prima modelul acela, au intrebat-o daca nu sunt un pic dusa...Cu toate ca s-a blocat un pic, le-a marturisit ca sunt doar ... creativa. Mami, stie cel mai bine.
PS: Va urez tuturor sa aveti parte de o relatie speciala cu parintii vostri. Indiferent de varsta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu