- privește-mă ca și ieri! îmi strigă fața din oglindă,
nepuțința nu-mi dă puterea de la început,
mă simt precum o scoică pusă pe un raft într-un bazar,
dezgolită de ochii trecătorilor flămânzi după un suvenir,
oricât de mic.
universul meu a ajuns să fie redus la un punct de sprijin, îmi privesc iubirea cum stă pe perete atârnată
a devenit un tablou ale cărui nuanțe nu mai sunt color
cenușiul pune din nou stăpânire pe decor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu