Iubirea pătimașă continuă

După o zi prin spital pentru controlul amănunțit referitor la ultima mea ispravă marca Bridget Jones, am ajuns acasă așa cum am plecat: cu zâmbetul la purtător. Am fost răsucită, învârtită, amețită precum un titrez prin tot felul de laboratoare. Am avut parte de prima mea ecografie cu gâdilici aplicat (deh, pe unii îi apucă râsul în situații de plâns), iar medicul s-a mirat când i-am mărturisit că sunt la prima tentativă de acest tip. Cireașa de pe tort a venit la controlul medical final, înaintea prescrierii doftoriilor de tratare a traumei suferite. În scopul verificării funcțiilor locomotorii mi s-a spus să scot limba. Medicul era tânăr, avea față de personaj din desene animate și recunosc îmi venea să râd continuu în fața provocărilor sale. Am cam ezitat să fac acel gest, nu de alta dar mi se părea nefiresc și nepoliticos. Până la urmă, m-am executat și uite așa a ieșit din nou copilul buclucaș la înaintare. :D

Acum, mă bucur de tratament, gândindu-mă la o insulă cu mult nisip alb.