complicat, am ales sa-mi traiesc existenta,
pana cand inima mi-a spus
in notele sale
sa las balta totul.
nu m-a prins curentul,
simplu pare tare atat de complicat pentru mine.
am aruncat
hainele vechi ce-mi imbracau sufletul
le-am privit cum se topesc
in focul aprins de soare.
mi-am asezat inima pe masa
ca sa-si gaseasca ritmul ratacit.
in propria asteptare,
o voce straina, mi-a zis:
"da-mi mana,
sa-ti ghicesc intamplarea de a fi".
cuvintele se asezau rand pe rand,
trairi noi si-au facut aparitia,
ocupau primele locuri
la reprezentatia oferita de vocea straina,
inima mea se zbatea
in culorile de la asfintit.
***
cu pixul in mana,
am asezat necunoscutele pe hartie,
sufletul isi continua povestea
in ecuatia de a fi,
in propriile-mi urechi
imi rasuna:
"nu esti defecta,
va veni o clipa in care vei invata
sa iubesti din nou.
pana atunci, zambeste,
clipa este chiar roz,
trebuie doar sa crezi'.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu