sâmbătă, 5 octombrie 2013

Never saw the point (1)

Este posibil ca in mod inconstient, gandurile mele sa fi zburat corect si sa plaseze in imensul albastru dorinte...ce au inflorit cand mai putin ma asteptam. Stiti acele momente in care credeti ca ghinioanele stau strans langa voi, precum timbrele postale pe plicuri si apar lucruri neasteptat de minunate. Poate parea aiurea ce va marturisesc. Si totusi, din mici bizarerii este creata lumea noastra, fie ca ne place sau nu. Ele ne caracterizeaza existenta. 
- Esti gata?
- Scuze... este el. Ma retrag. 
Inregistrare oprita. 
- Da. 
- Mergem ?
- Desigur. Si unde ai de gand sa ma duci in seara aceasta?
- O sa vezi. 
- Secretosule!
- Cine? Eu?
Rasete. Usa inchizandu-se.
Deasupra unei mese un glob maret lumineaza incaperea. 
- Uite ti-am adus luna. 
- Interesant. Doar atata? 
- Pentru moment, da. Ia loc, te rog! Trebuie sa vorbim. 
- Mmmm! Arata bine. Tu ai gatit? 
- Cel mai bun prieten al meu a facut asta, la rugamintea mea. 
- Atunci (ridicandu-se de pe scaun) cred ca ar fi trebuit sa ma intalnesc cu el. 
- Unde te duci? 
- Sa admir luna. Vii? 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu