Exista filosofie in orice lucru daca am sta sa analizam cu atentie fiecare participa din jurul nostru. Insa, grabiti din punct de vedere al naturii proprii, invatam ori dorim sa simtim fragmentat lumea si farmecul sau.
M-am imbarcat sub semnul aventurii sambata spre o noua calatorie in orasul meu de suflet pentru a onora invitatia primita de la draga mea prietena, Monica (ori Moni, cum a inceput sa o alinte toata lumea). Am simtit bucurie si tristete in procente egale in drumul spre Sibiu. M-am regasit in traseul strabatut in octombrie 2008, in coltisoarele plaiului mioritic privite doar cu coada ochiului din masina. Am avut aceeasi senzatie ca timpul s-a oprit frumos in anumite parti ale tarii pentru a ne uimi continuu in calitatea de simpli vizitatori. Si m-am lasat purtata de magia locului, fara sa ma gandesc la cat de repede se scurge timpul.
A fost frumos Sibiul, imbracat in haine albe, pufoase.O imagine reala, ce mi-a incantat privirea direct, rupta, parca din fotografia surprinsa pe cana primita anul trecut cadou de la Lil'Bro' (a big part of my soul). Si, recunosc ca iar mi-am cumparat bomboane de ciocolata belgiene, indulcind si pe cativa invitati la petrecere cu ele, mai ales ca papilele mele gustative se lasa des gadilate de aceste delicii.
Am redescoperit la pas o parte din oras si am simtit pe propria piele efectul flashurilor trecute, arhivate in prezent pe un disc. Dar cel mai interesant moment a fost cel din Crispus pub, cu muzica si atmosfera de nota 10 plus, dotat cu o toaleta original decorata in culori vesele. Deh, ochiul meu critic de decoratoare si desenatoare mai iese la iveala din cand in cand. Desi, aceste lucruri s-au petrecut ieri, imi vine sa strig: a fost o iluzie sau prea frumos ca fie adevarat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu