Fara griji

Chiar daca m-am lasat purtata in ultimele zile, de ritmul poeziilor ce mi-au venit in minte in cele mai neobisnuite clipe, inca mai pot scrie si proza. Povestea inceputa pe acest blog continua de acum incolo aici.

Respiro in natura

Izvorul duce
in unduirile sale
ganduri de odinioara.
o poveste de dragoste sta prinsa
intr-o scrijelitura
pe trunchiul unui copac.
un bob de grau
sta sa prinda viata...
natura isi continua cantecul,
in lipsa viorilor.
(24.10.2009)

Tablou de toamna

In culorile toamnei
dragostea danseaza
in vant.
cuvinte
poarta in ele
ganduri de dor.
aleile vibreaza in tablouri
care capteaza atentia privitorului.
in aer
frunzele poarta
aripi invizibile.
(24.10.209)

Prin intunericul luminii

Prin bezna

iubirea-si cauta drumul

calauzita de o stea

ce pare sa nu mai aiba

puterea

sa stea prinsa pe cer.

O frunza

purtata de vant

danseaza incet,

spre o tinta

stiuta doar de ea.

Luna ferice

zambeste

spre pata de pamant

ce imbraca

haine de toamna.

Departe...

doua suflete

se pierd si

se regasesc

in poezia

simpla a vietii,

lipsita de rime,

plina de necunoastere.

(28.10.2009)

Vremuri

Au fost vremuri
ce au apus,
vremuri in care
stiai ca-ti
poti sprijini capul
pe un alt umar.
A fost
candva
un trecut
in care zilele
se scurgeau
zambind,
iubind fiece
moment
fara temeri.
(28.10.2009)

Meditatie

Iubirea este un fulg de nea
ce-si gaseste calea in mana ta,
un fulg ratacit d'aevea,
regasit la un alt
inceput de drum.
(24.10.2009)

Fara oglinzi

In noapte
fascicule de lumina
stau prinse de cer
si asteapta sa fie culese
de un oarecare trecator.

Fata in fata
stam
in liniste
simtind viata
si al sau cantec.

Cu fiecare atingere
mastile de sticla
se desprind incet
de pe chipurile noastre.
Le privim cum cad zgomotos
pe podea
si "cuprind" lumina lunii in ele.

Descoperim
fete straine in spatele
a tot ceea ce ne temen
sa lasam la vedere,
a tot ce este redus
la termenul "vulnerabilitate".

Sufletul tresare
in pasi de iubire,
cu trupuri
ce vor sa fie acoperite
cu imbratisari.

Aparitie

Era parca ieri
cand rasaritul soarelui
am privit.
In castelul de nisip
am lasat
urmele
palmelor noastre
drept marturie.
Pe stanci
ne-am asezat
si am privit zarea albastra
aproape de asfintit.
Marea am vrut sa o imbratisam
pentru totdeauna,
sa-i savuram spuma
sub lumina soarelui,
dar timid valurile
le-am scapat
si am fost dusi
din nou ... la tarm
de gandurile de ieri
aparute in minte
Azi.

Recomandarea zilei

"Baia la piscina nu are aproape nicio valoare fara jacuzziul de la final. E, cum ar zice oamenii din popor, ca pişarea fără băşină ori nunta fara lăutar. Sa ma explicitez. Dupe ce faci cateva lungimi de bazin in apa nici rece dar nici calda (are 24 de grade, deci daca nu 0 simti rece inseamna ca ai o problema majora. Du-te la medic. Ba nu, du-te direct la Pompe Funebre), e o senzatie divina sa te inmoi nitel in jacuzzi. Jacuzziul are apa mult mai calda, chiar spre fierbinte.

Iar jeturile care dau bulbuci in jacuzzi, de-a dreptul violente, te fac sa te simti ca intr-o masina de spalat. Doar ca stai cu capul la suprafata. Jeturile te bombardeaza peste tot, te maseaza necrutator, te doare nitel da-ti si place. Pervers mic… E, ideea e ca dupa 30 de minute in bazin +10 minute in jacuzii, ma simt ca un bebe proaspat nascut, inca umed, care are un chef teribil de viata dupa ce 9 luni a stat in ma-sa. Pe intuneric.

Saptamana trecuta am finalizat fara jacuzzi. E ca si cum as fi finalizat fara sa finalizez, daca ma intelegeti. 3 idioti au stat o ora in jacuzzi, pusi pe povesti despre folbal. Mie personal mi s-ar fi facut rau sa stau atat in apa aia calda. Oricum mi s-a facut rau de nervi, as fi aruncat niste acid in apa. Nu aveam insa acidul la mine, de obicei il am. Am plecat spre casa, io si sotia, teribil de nemultumiti. Jurand ca niciodata nu vom mai pleca de la piscina fara jacuzziul de final.

Ieri. Ajungem. Lume multa. Jacuzziul e langa piscina. In el 2 vaci. Aflati voi imediat de ce le zic vaci. Povesteau. Ok, nu-i problema, pana facem noi niste bazine ele pleaca. Facem niste bazine. Ele nu pleaca. Nu-i problema, mai facem niste bazine, e bine la sanatate. Vor pleca. Am mai facut niste bazine, ele nu plecasera. ‘zda mamii lor. Ma uit la ele. Povesteau netulburate. M-am uitat mai atent. Sa vaz daca nu croseteaza cumva in jacuzzi. Mainile erau la suprafata. Poate crosetau cu picioarele. Mai facem 2-3 bazine. Poate pleaca.

Deja facuseram prea multe lungimi de bazin. Respiram mai ceva ca niste Scufiti Rosii fugariti de lupu rau-perpetuum mobile, prin padure. Nu mai puteam sa inotam ca ne scartaiau deja mainile. Dar nici stupidele nu se dadeau duse. Ma gandeam ca-i cam de cacao sa-ti faci abonament de cateva milioane pe luna ca sa stai numa in jacuzzi. Fara sa te gandesti, cu capul tau fara creier, ca poate si ceilalti 35 de oameni de la piscina si-ar muia curu acolo. Macar un minut-doua. Ia-ti, fomeie, un jacuzzi acasa, in baia ta, pune-l langa căcătoare si stai in el pana mori. Problema majora era ca si alti inotatori pandeau golirea jacuzziului de vaci. Stateau grupati, la marginea bazinului, pregatiti sa ia startul. Situatiunea era critica. Trebuia sa finalizam. Trebuia sa fac ceva(continuarea aici)..."

...cel mai fain text citit in ultima vreme pe un blog romanesc. Despre autor va spun doar atat: urmariti-l! Merita.

Caldura uitata

...prinsa pe o pelicula cu muzica buna.

Semne din trecut

Imi place sa fac surprize celor din jur pe nepusa masa. Azi am impresionat "audienta" cu flori de culoarea visinelor si am reusit sa schimb atmosfera biroului cu putina culoare si parfum tomnatec. Am fost fata cu florile, fara un cos impletit. Felicitata pentru initiativa.
A fost gandul meu matinal pe care l-am transpus in realitate. Usor.
Semne din trecut si-au facut aparitia in viata mea in ultimul timp.Oameni despre care nu mai stiam multe si-au facut incet simtita prezenta. Fiecare a avut etapa sa in propria-mi existenta. Fiecare a adus ceva nou in inima mea si de la fiecare am prins cate ceva pentru drum lung. Tuturor le-am lasat drept amintire lectii despre bunatate si verticalitate, conform propriilor declaratii. Am ramas surprinsa in momentul in care am aflat ca-mi continua povestea, in liniste, fara a obtine vreun beneficiu imediat.
"Rar intalnesti oameni ca tine..." a fost marturisirea unei dintre sefele pe care le-am avut la fostul loc de munca, dupa ce am declinat oferta unui alt job facuta la telefon. A ramas si ea aceeasi persoana care nu mi-a inselat niciodata asteptarile si care a fost deschisa in fata ideilor propuse. Persoana care mi-a ascultat sfatul de a fi observator si de a trage propriile observatii asupra a ceea ce se intampla in jurul sau. Si mai presus de toate a inteles ca nu sunt omul care va calca peste cadavre pentru a avansa in functie si nici nu-mi parasc colegii, precum un pusti de gradinita. Este posibil ca si ea sa fi invatat ceva din cele surprinse, asa cum am facut si eu. Asemenea titlului unui roman al celebrei scriitoare Agatha Christie: "Elefantii nu uita niciodata". Doar pasesc demn inainte.

I love...

Scooter. I-am redescoperit asa cum erau ei la inceputuri. Music, baby! Le-am ascultat zilele acestea albumele si am ramas la fel de impresionata de modul in care imbina notele si impun ritmul pe scena. Au imprimat in urechile mele aceleasi senzatii pe care le-am avut si in adolescenta.They simply rock the dance floor (and also the trance floor)!

Daca...

iubirea ar putea sa aiba "infatisarea" pe care o dorim? Sa aiba acel quelque chose fascinant? Cum am proceda atunci?
Nu am intalnit pana in prezent persoane multumite 100% de viata lor sentimentala. Asa cum nu sunt nici eu. Am standarde ridicate, dupa cateva dezamagiri. Si pentru ca nu sunt perfecta, doar perfectionista si critica, am dezamagit la randu-mi. Mi-am acceptat fiecare gest facut ori cuvant rostit. Nu m-am ascuns in fata iubirii si nici a sagetilor lui Cupidon. Am inteles, in final, ca iubirea are un gust dulce-amarui. De gutui.
Daca...ai sta in fata iubirii cum ai incerca sa o opresti sa-ti stea alaturi noapte si zi? Ce i-ai spune?
Undeva, un suflet isi cauta calea. Iar luna ii lumineaza drumul pana la un alt suflet care il asteapta de candva.
Un pumn de amintiri si de trairi am strans. Cate clipe am risipit iubind si cate n-am iubit? O soapta purtata de vant incerc sa prind. Un vers de aevea imi cuprinde mintea.
Iubirea este un sotron jucat cu mintea, inima si sufletul. Daca ar fi fost un joc de sah, am fi interpretat atat rolul regilor ori a reginelor, cat si a nebunilor pierduti definitiv in mrejele sale calde, in lipsa sa.

Toamna

Cu penelul in mana
pictorul traseaza
pe panza goala
fata femeii
ce priveste
pe fereastra,
gradina plina
de culorile
florilor
...toamna.

soarele ii "atinge"
usor
din departare
trasaturile,
aerul rece de afara
ii imbujoreaza fin
obrajii.

o mie de ganduri
nerostite
si miscari care
contureaza
exact
portretul
femeii.

o femeie asteapta
culorile
pierdute
pe o alee
dintr-un parc
cu frunze multicolore.

un suras
deschise
fata femeii.

pictorul privi
spre fereastra
"inundata"
cu mici fragmente de lumina
colorata.

curcubeul
ca o minune
aparu din senin
semn divin
sau poate ca iubirea este mai dulce
...toamna?

Frici sau poate indoieli

Am decis sa scriu despre oameni adevarati, despre povesti care prind viata langa noi. In goana, ne uitam in alta parte. Zilnic, lasam obisnuitul sa se strecoare in inimile noastre. Imposibilul apare cand nu ne asteptam. Si totusi, bate la usa. Nu zambeste. Caci uneori se mai intampla ca in fata noastra sa privim un zid. Al neputintei. Al fricii. Al indiferentei.
Ce facem cand privim imposibilul? Cand necunoscutul ni se arata fara alte artificii? Este dureros sa vezi oameni dragi care se lupta cu viata. Esti constient ca nu poti sa repari o inima bolnava. Stii cu siguranta ca nimic nu va mai fi ca inainte. Ruptura. Ce ati face daca ati sti ca mai aveti de trait doar 24 de ore? Nimic mai mult.
In clipele de nesiguranta si de frica mi-as dori sa am o bagheta ca sa pot vindeca rani. Si sa fi fost doctor, nu specialist in comunicare retras din activitate inainte de vreme. Un doctor de inimi.

Remember this

Inainte comedia se facea intr-un alt mod. Iata un fragment:

What about Us?

Change the colours of the sky
And open up to
The ways you make me feel alive...

Look into a stranger eyes

Am ascultat cantecul ale carui versuri le regasiti mai jos, dupa ce Lil'Bro' mi-a vorbit despre el. Am ramas surprinsa de versuri, in special de modul in care surprind realitatea atunci cand iubesti. Uneori, adevarul se ascunde in priviri. Lectura placuta (nu va trebuie traducere) pe acordul melodiei. V-o recomand cu drag! Smiles.

"Now that it's all said and done,
I can't believe you were the one
To build me up and tear me down,
Like an old abandoned house.
What you said when you left
Just left me cold and out of breath.
I fell too far, was in way too deep.
Guess I let you get the best of me.

Well, I never saw it coming.
I should've started running
A long, long time ago.
And I never thought I'd doubt you,
I'm better off without you
More than you, more than you know.
I'm slowly getting closure.
I guess it's really over.
I'm finally getting better.
And now I'm picking up the pieces.
I'm spending all of these years
Putting my heart back together.
'Cause the day I thought I'd never get through,
I got over you.

You took a hammer to these walls,
Dragged the memories down the hall,
Packed your bags and walked away.
There was nothing I could say.
And when you slammed the front door shut,
A lot of others opened up,
So did my eyes so I could see
That you never were the best for me.

Well, I never saw it coming.
I should've started running
A long, long time ago.
And I never thought I'd doubt you,
I'm better off without you
More than you, more than you know.
I'm slowly getting closure.
I guess it's really over.
I'm finally getting better.
And now I'm picking up the pieces.
I'm spending all of these years
Putting my heart back together.
'Cause the day I thought I'd never get through,
I got over you.

Well, I never saw it coming.
I should've started running
A long, long time ago.
And I never thought I'd doubt you,
I'm better off without you
More than you, more than you know.

Well, I never saw it coming.
I should've started running
A long, long time ago.
And I never thought I'd doubt you,
I'm better off without you
More than you, more than you know.
I'm slowly getting closure.
I guess it's really over.
I'm finally getting better.
And now I'm picking up the pieces.
I'm spending all of these years
Putting my heart back together.
Well I'm putting my heart back together,
'Cause I got over you.
Well I got over you.
I got over you.
'Cause the day I thought I'd never get through,
I got over you."
("Over You" - Chris Daughtry)

The Link

Cineva mi-a spus mai demult ca am capacitatea de a uni oamenii. Poate fata mea este de vina sau atitudinea. :D
Azi am fost pe post de ingeras salvator pentru doi prieteni vechi. Desi, nu am mai vorbit cu acestia de ceva vreme, am apreciat faptul ca nu m-au luat cu vrajeli ieftine pentru a-mi cere ajutorul. Au fost directi. Ce m-a surprins la final? In loc de un simplu multumesc, am primit cuvinte frumoase in dar.
Venind din partea unor oameni care ma cunosc de ani buni, inseamna ca nu mi-am pierdut esenta. Si acest aspect este unul important. Corpul sufera modificari, sufletul nu.

Hei, Jones where are U? Bridget???? (I)

Stiti momentele acelea cand ati simtit ca ati proceda altfel daca ati putea sa intoarceti timpul inapoi? Am avut parte de cateva momente pana acum. Asa cum au fost minute intregi de reflectie in care am constatat ca sunt o bleaga. Pentru ca nu risc. Pentru ca nu zbier atunci cand ar trebui. Pentru ca nu lupt pentru visele proprii. Pentru...
Imi vine sa-mi dau cateva palme. Caci n-am avut curaj. Curajul de schimba multe pana acum. Curajul de a-i spune in fata: "Fraiere, te iubesc. Priveste dincolo de ochii mei si ai sa vezi. Poate ca nu sunt ceea ce ti-ai imaginat, dar sunt. Langa tine. Si asta conteaza mai mult decat o mie de cuvinte."
Poate n-o sa-i spun "fraier", poate o sa-i spun .... Nu pot sa-l ranesc. Nu. Nu merita. Nu este Fat-Frumos. Nici eu, Ileana Cosanzeana. Daca as fi fost , lucrurile ar fi stat altfel in prezent. Si totusi cum o sa-i spun???

Sibiu Trend

Nu stiu cum se face, dar in ultima vreme multi cunoscuti de-ai mei se duc in Sibiu. Ma amuz de fiecare data cand aud fraza: "am fost in Sibiu". Mai nou insa, fraza a fost impodobita astfel: "ne-am gandit la tine, cand am fost la Sibiu." Asta este tare. Cand ii intreb daca mi-au adus si mie o frunza ceva, se uita lung la mine, iau pozitia ganditorului si rostesc: "nu". Stiti, dragii mei, Tweety ar fi spus doar atat: "Lailol!"
Dar cum va iubesc, nu o sa va ranesc, pentru ca stiu ca voi lua si eu odata pozitia ganditorului ce priveste fericit la maxim cerul din Piata Mica, departe de capitala. Pentru totdeauna.

Go Schumi, go!!!!!

Pentru inca o zi am beneficiat de farmecul absolut irezistibil al lui Schumi de la RATB. Este savuros acest om. Stie cum sa atinga volanul, sa farmece soseaua si mai ales sa reduca lumea la el si la titiul sau in forma unui troleibuz. Am constientizat ca este mai tare decat metroul. Pana si semaforul a tinut cu el. O fi cumva vrajitor????
Domnule, iti spun ca pana si matele mele te uibesc. Au tinut ritmul cu muzica cubaneza din Ipod. As fi putut castiga foarte usor competitia "dansez pentru tine"...draga sosea.

Cum este sa imbraci "hainele" unui alt om?

Picaturi de ploaie bat in geam. A venit toamna. Si odata cu ea melancolia. Verdele isi schimba culoarea. In astfel de atmosfera am primit o lectie de viata. Nu a fost pe gustul meu. Desi sunt genul de persoana deschisa, nu pot sa inghit sa port alte haine decat cele ale omului care gandeste vertical si care ii ajuta pe altii. Sa renunt la o gandire buna pentru una ghidata de principiala expresie "scopul scuza mijloacele"? Spun pas. Situatia aiurea este ca lectia mi-a fost oferita de cineva foarte drag. Cineva la care nu pot renunta oriunde ma vor duce pasii in viata. Cineva pentru care as muta si muntii din loc pentru a-i fi bine. Cineva care si-a pierdut esenta...
Sunt oameni printre noi care ne invata zilnic sa fim mai buni. Oameni care gandesc pozitiv, care nu se risipesc in lucruri banale. Persoane care nu si-au pierdut verticalitatea. Care privesc fiecare zi cu un zambet larg pe buze. Care nu au totul si tocmai pentru ca nu il au se simt multumiti. Impliniti, fara regrete.
Asa cum sunt si oameni care stiu ca intr-o buna zi soarele le va zambi si lor inapoi pentru ceea ce au cladit. Fara a se gandi la "mie ce-mi iese?"

Valerie

In verde

Sa-ti asez un fulg de nea
in par, as vrea....

Sa culeg picaturi de roua
dimineata...
sub soarele arzator.

Sa aud susurul incantator
al izvorului
ce duce
la vale
ganduri
frumoase
departe...
imbracate in verde

Pauza de... soare

Ti-am scuturat nisipul
de pe umeri.

Spre soare...
am zambit.

Mi-a fost teama sa pierd
clipa
care se scurgea
precum nisipul
din palmele tale.

Am zambit,
sperand.

Iubirea
a aparut
intre noi
din senin,
dulce precum mierea
ce asteapta sa gadile papilele gustative...
fin.

Deliciu muzical

Imagine plastica

Cuvinte care imprima sentimente in urma rostirii lor. Frunze care se leagana incet pe ramuri. Spunand povesti. Imagini ce se deruleaza in vant. Alti ochi. Un alt soare, nu atat de prietenos ca in zilele de vara, dar despre care poti spune: "merge". Margarete din gradini...zambesc. Parfum de toamna.Un sotron.
Soapte incerc sa prind din zbor. Sade inca farmeca... suflete cu vocea sa. Nisipul castelului de pe plaja se desprinde usor. Stancile asteapta mangaierea valurilor marii. Totul merge mai departe. Pe un alt ritm.
Zoom. Liniste...in poienita plina ochi de turisti vara, timpul a impus alte nuante. Tendinte pierdute. Regasire in muzicalitatea naturii. Din vis, te trezesti buimac. Esti oarecum fericit. Implinit.
Zambesti si o iei din loc. Destinatia? Undeva... la cald.
Aburii cafelei aduc miresme de ieri si... de azi.
"Ich liebe dich".

La ceas de toamna

Din vârf de munţi amurgul suflă
cu buze roşii
în spuza unor nori
şi-atâta
jăraticul ascuns
sub valul lor subţire de cenuşă.

O rază
ce vine goană din apus
şi-adună aripile şi se lasă tremurând
pe-o frunză:
dar prea e grea povara
-şi frunza cade.

O, sufletul!
Să mi-l ascund mai bine-n piept
şi mai adânc,
să nu-l ajungă nici o rază de lumină:
s-ar prăbuşi.

E toamnă.

(Lucian Blaga - Amurg de toamna)