luni, 27 septembrie 2010

Uraciune

Dumnezeu ne arata adesea cat de mici suntem in fata lui. Insignifianti precum niste fire de nisip purtate aiurea de vant. Am aflat azi de pierderea unui bun prieten. Un om tare bland. Cam rar mai poti caracteriza astfel o persoana. Si totusi in weekend si-a incheiat povestea. Prea repede. Subit. Fara preaviz.
Mi-au secat cuvintele de cand am aflat vestea. Viata este precum o hiena, parsiva. Ia tot ce apare in calea sa. Singurele sale bijuterii ramase in urma: o sotie cu suflet mare si doi ingerasi, unul cu un chip ce-i seamana.
Dumnezeu sa te apere, Bogdan! Odihneste-te in pace!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu