la fiecare pas
simtea cum pamantul tremura,
sub talpile sale.
nu-i pasa deloc de timpul care trecea
lasandu-i linii fine pe fata,
caci era constient ca aceasta este unealta
cu care picteaza lumea.
era doar un calator caruia ii fusese dat
sa absoarba putin cate putin
din viata.
multe lucruri ii erau indiferente,
altele, prea putine, ii incalzeau inima
de forma unui diamant neslefuit.
doar ploaia il infiora
prin notele sale inalte
si picaturile de racoare ce-i atingeau trupul.
in fiecare secunda simtea
cum se prelinge esenta
din corpul sau,
pe scena vietii mica,
dar incapatoare in doua maini,
sub mangaierea iubirii
tarzii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu