"- Auzi! Ma asculti?" ii sopti vocea.
- Secundele sunt niste margele asezate la gatul fiecaruia dintre noi.
Timpul este doar antrenorul ce le dirijeaza traseul,
izvorul lor de intelepciune.
flacara ce arde si le da ghes inainte.
Intelegi, ce spun?"
"- As vrea!, raspunse constiinta.
- Dar nu ma lasa inima,
ce-mi da imbolduri
cu al sau tic-tac ametitor.
Ieri, de exemplu vroiam sa merg spre niciunde
si nu stiu cum s-a intamplat si am ajuns
undeva,
intr-un loc in care timpul a ramas
suspendat pe aripile unui zambet
surprins intr-un tablou
in alb negru colorat.
cat am stat si l-am privit,
tic-tac-ul inimii a inceput sa capete un sens
fara de care nu mai pot trai.
Poate ca timpul da sfaturi clipei, dar de ce nu este capabil
sa o opreasca pentru a-i putea cuprinde o parte din energie
in inima mea?"
foarte inventiv si frumos - mi-a placut !
RăspundețiȘtergere@haos organizat: iti multumesc pentru vizita si aprecieri. si postarile tale sunt originale. lasa in urma lor multe intrebari.:)
RăspundețiȘtergere