Ma surprinde grija pe care fratele meu mi-o poarta in ultima vreme, mai ales ca nu mai stam de vorba ca in alti ani. Nu mai impartim nici aceleasi experiente, nici aceleasi griji. Casa este conform spuselor mamei un hotel din care plecam zilnic spre serviciu si in care ne intoarcem pentru a ne odihni. Nici camerele nu mai sunt asa pline de voiosia trecuta, de jocuri, ci doar de muzica data la maxim cand ne vin bazdacii. Acum ne risipim energia prin alte colturi ale acestei lumi, nu acasa.
Desi mi-am renovat camera anul trecut simt din nou nevoia de a-i da un nou aspect teatral, iesit din normele impuse de designul interior, o alta fata menita sa-mi cuprinda minutele petrecute acasa intr-un tablou colorat.
Daca in weekendul trecut am petrecut cateva ore alaturi de fratele meu, "dj-ul" meu preferat printre multe altele, ma intreb ce experiente imi va aduce viitorul apropiat. Grija sa ma pune serios pe ganduri.
Monotonia, si eu traiesc la fel :)
RăspundețiȘtergereCe bine ar fi daca n-am mai trai o monotonie continua. Dar cum viata este surprinzatoare cel mai corect ar fi sa o surprindem uneori si noi pe ea(mai ales cand este sa ne luam tzepe de tot felul).Smiles!
RăspundețiȘtergere