Fata cu comunicarea

Scuzati cacofonia, insa, autoarea nu sunt eu. Este doar o simpla eticheta, ce mi s-a lipit la munca de ceva vreme. Ma amuz de fiecare data cand aud aceste cuvinte, cu toate ca esenta unui om nu trebuie redusa la continutul unei expresii. Este mult mai vasta.
Desi, am studiat acest domeniu (cand inflorea la noi in mediul academic), intamplator as spune (sau poate ca asa a fost conjuctura, iar fratele meu a fost norocul meu atunci), in teorie lucrurile stau cu totul altfel decat in practica. Este frumoasa comunicarea si ceea ce implica in alte domenii conexe, iar "setea" dupa ea nu va inceta niciodata, insa, va ramane in permanenta un gol pe care nu-l vom putea umple ca animale sociale oricat de mult am dori.
Am lucrat cativa ani in domeniu in ceea ce priveste relatiile cu publicul. La inceput totul a fost atat de captivant, dupa care am constatat ca vreau altceva, ca am invatat ceea ce era de invatat pe acea particica si ca nu mai evoluez deloc. De creat nici nu se punea problema, trebuia sa schitez, printre alte sarcini de serviciu, planuri cu rezultate concrete. Cu gandurile creative in propriile buzunare, am ales sa pun stop situatiei dupa 3 ani.
A fost cea mai dificila decizie pe care am luat-o la viata mea, deoarece a implicat despartirea de oameni care mi-au atins frumos inima si de singurul domeniu de suflet care m-a ajutat mereu sa ma exprim si sa gasesc noi si noi metode creative.
Povestea fetei cu comunicarea a inceput dupa ce a esuat prima sub linie la Drept, intr-o dupa-amiaza calda de vara, zi in care mi-am implinit in urma esecului un vis: acela de a vedea unde se afla laboratorul de criminalistica (domeniu pe care as fi vrut sa-l imbratisez, dar n-a fost sa fie: ah, stelele astea!!!!). M-am lasat purtata de propriul fler alaturi de Alina si Madalina pe coridoarele facultatii si le-am uimit cu rapiditatea mea de a gasi ceea ce cautam. Am stat cateva minute in fata usii, privind in liniste placuta pe care scria cu litere mari: laborator de criminalistica. Am simtit cum cade cortina, iar Sherlock Holmes paraseste scena, alaturi de celelalte personaje care mi-au tinut de cald prin intermediul romanelor politiste. A fost momentul in care m-am despartit de studiul dreptului si am pornit in cunoasterea comunicarii.
Astfel, in timpul facultatii am avut parte de numeroase proiecte prin intermediul carora m-am jucat cu idei indraznete, creative si am inceput sa "tes" povesti si poezii frumoase. In acei ani, am inceput sa percep intr-o alta maniera si sa acord mult mai multa importanta frumusetii ce se dezvaluia in jurul meu, indiferent ca era vizibila in colegi, profesori ori in frunzele purtate de vant. Catre necunoscute zari.
Dupa toti acesti ani, plini de comunicare pot spune ca, in esenta, conteaza, ce lasi in urma ta si modul in care reusesti sa atingi inimile celor din jur. Si asta este = cu a comunica corect.