Pe un raft
doua chipuri stau
prinse intr-o rama
prafuita,
captiva
in timp.
In fata ei,
copilul zambeste
timid,
caci fericirea lor
trece dincolo
de sticla,
ce protejeaza fotografia.
Intr-un colt al camerei
un suflet
ratacit,
sta pierdut pe ganduri
la vremurile d'altadat.
Fericirea lui
nu poate fi surprinsa
decat de un fir de praf,
ce atinge fin
chipurile zambitoare.
"A fost" a ramas in urma sa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu