Motto:
Se intampla sa ramanem prinsi intr-un anume moment al vietii, moment pe care-l derulam de nenumarate ori in minte, pana ne decidem sa oprim acest obicei. Intrerupem multe si alegem sa ne indreptam oriunde ne este mai bine. Unde este acel oriunde? Hei, aceasta este o alta poveste.
Vine un moment in viata fiecaruia dintre noi cand simtim nevoia sa ne retragem cat mai departe de lume. Dupa o seara in care multimea delira de atata ras, am decis sa predau stafeta unui No-name pe scena si sa-i ofer un dans alaturi de partenerul meu vechi, bunul mic, pe o muzica necunoscuta lui. L-am lasat sa guste momentul, sa simta fiorii si adrenalina oferita de public, plecand cu gandul ca dincolo de scena se afla o lume pe care vreau sa o descopar altfel, la pas. Ma simteam captiv intr-o dimensiune a textelor proprii care nu-mi mai atingeau nicio fibra din trupul meu de tantar. Da, de tantar care rosteste necontenit vorbe in scopul de a provoca placeri necunoscutilor. Sunt un vanzator de placeri, entertainer, stand-up comedian, one man show, "ala cu gura mare", vinovatul ca iubita ta bine educata nu rade cand aude cuvinte de genul "am o scula mare", fara sa mai asculte continuarea: "ma asteapta linistita pe 4 roti, in parcare. Vrea sa o pun in miscare si culmea nu ma face sa ma simt vinovat pentru manevra asta. Din contra ii place senzatia. Porneste din prima, chicotind de bucurie si stie foarte bine ce vrea, n-o ia pe rute ocolitoare. Este tocmai buna pentru viata mea, traita in deplasare. Acum, sa nu intelegeti ca nu-mi plac deplasarile, dimpotriva, cele cu cortul la munte rocks. Faci un foc de tabara, pui de un gratar cu diverse sortimente din leguma ta preferata - carnea, te-mbeti ca porcul, dar nu din cauza berii consumata in cantitati considerabile, ci din cauza inaltimii, asta le spui camarazilor din jurul focului si ei piliti de altfel. "Ei, ai vrut munte, asta ai!", asa ar zice mama mea. In ce priveste traiul la inaltime, nu m-am plans niciodata, mai ales cand vine vorba de experienta inaltimii...extazului cu o tipa in cort, careia cica ii era frica de ursi. Mda! Mai degraba ii displacea sa doarma singura si avea nevoie de un incalzitor portabil, in cazul respectiv eu. De incalzit, ne-am incalzit amandoi, nu pot sa va mint. Pana am auzit un mormait langa cort, de am simtit cum iese viata din noi. De murit, n-am murit, doar s-a racit echipamentul amandurora si s-a oprit extazul pe loc. Ce am facut tot restul noptii? Ne-am tinut in brate in micul sac de dormit, precum niste indragostiti imitatori. Dimineata, ne-a prins separat. Ea la o cafea, eu la o tigara cu alta."
din "Vibe 5" , noul meu proiect literar, pe care sper sa-l termin anul acesta, daca nu se va intampla acest lucru, va permit sa ma "urecheati" :D & :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu