Bla-bla-blauri cu balauri

In urma cu cateva zile, m-am decis sa merg la un targ de carte. Vroiam sa vad ce mai este pe piata, sa prind cateva birfe din zona si de ce nu, sa descopar noi autori. Adevarul este ca nu mai citisem ceva bun de multa vreme. Aria mea de lectura se rezuma la revistele glossy, doar de dragul de a face misto pe marginea subiectelor din paginile lor. Imbracat smart casual, am patruns in taramul cartilor cu acea figura a unui copil fericit ca descopera ceva nou. Dupa ce m-am invartit de colo pana colo, in cautarea unui subiect care sa-mi capteze atentia destul de mult, am nimerit la un stand de carti plin ochi. Incercam sa inteleg zbaterile celor de acolo, dar multimea ma coplesea. Initial, am crezut ca se da ceva gratuit, doar stiti cum reactionam cand auzim "gra-tu-it". Devenim adevarate bestii. Pradatori de seama. Monstri desprinsi din basme. Am inceput sa ma holbez la titlurile de pe raftul ce statea in fata mea. Toate erau din zona sociologie - psihologie. Daca m-ar fi vazut colegii de trupa, ar fi ras si mi-ar fi spus: "Ce, ma, te visezi psiholog? Sau doar iti place ideea cu canapeaua?"

Si cum stateam eu asa ganditor, aud langa mine un sir lung de "hmmm", "hmmm", "hmmm", "hmmm", "hmmm", "hmmm", "hmmm", "hmmm", "hmmm", "hmmm", opriti-ma, va rog. Curios, m-am intors sa-l privesc pe Hmmm in fata.

In acea clipa, a incetat hmmmaiala (nu pot sa-i spun atlfel, nici nu stiu daca exista acest termen in dex). Si cum il priveam eu asa ingrozitor de uimit, tipul de langa mine, adauga:

- Sunt un geniu!

- Wow! Ce ati inventat?

- Nimic.

- Si atunci de ce va considerati un geniu?

- Sunt autorul cartii "Psihologie de buzunar". 500 pagini.

(ranjind) - Dar ce buzunare aveti, de incape cartea?

- Ah nu, asa se numeste cartea.

- Aha, am inteles (facand pe idiotul). Si totusi nu mi-ati raspuns la intrebare, de ce va considerati un geniu.

- Pai, tocmai v-am spus. Sunt autorul cartii cu titlul "Psihologie de buzunar". 500 pagini. 

O luam de la capat. Incercam din rasputeri sa inteleg geniul celui care statea in fata mea si cu cat ma gandeam mai mult nu reuseam sa-i descifrez esenta. Cred ca se citea nedumerirea pe fata mea, caci autorul genial completa:

- Sa stiti ca nu este usor sa scrii si mai ales sa sintetizezi ideile unui numar impresionant de autori renumiti in 500 pagini. Sa gasesti linia de unire a ideilor acestora este foarte, foarte, foarte dificil. Petreci nenumarate ore adunand fraze si teorii legate de diverse subiecte. Cartea mea ofera o alta abordare a psihologiei. M-am adresat publicului care vrea sa stie putin despre ei insisi si totodata despre altii. Genial, nu-i asa? 

- Si ce ati descoperit legat de psihologie in urma scrierii acestei carti?

- Cum sa va explic, sa stii putina psihologie nu strica. Poti vedea altfel viata, relatiile interpersonale, lumea. Cu totii suntem, psihologic vorbind, uniti in traire. Altfel spus, psihologia este precum o cheie care invarte lumea si Pamantul.

- Interesant. Sa inteleg ca in centrul Pamantului se intampla ceva psihologic? 

- Posibil. Zilnic, avem de-a face cu multiple variabile psihologice.

- Mda! Auziti, dupa ce mi-ati povestit asta, recunosc ca ma simt precum Scrat din Ice Age, personajul care alearga dupa o aluna ca nebunul... aluna care cuprinde o mica filosofie a psihologiei: il mentine in miscare si-i furnizeaza un scop, o tinta precisa. Ei sunt uniti intr-o traire la nivel psihologic. 

- Exact! Ati inteles! ( plin de extaz ). Dupa care lua o carticica de pe un raft. Cartea sa, bineinteles.

- Deci, pe ce nume sa va scriu autograful!

-Ninja Schija, va rog! Si acum scuzati-ma, va rog, ma duc sa-mi cumpar niste alune, sa simt psihologia cum imi curge prin vene.

Si uite asa, s-a terminat aventura mea in lumea povestilor. Sau poate continua? 

Nota: In Ice Age, Scrat alerga dupa o ghinda, dar nu cred ca n-ar fi luat in calcul si alergatura dupa o aluna, daca ar fi vazut-o in aria lui vizuala. :D