La sala de forta

mintea imi joaca feste,
ma agit intr-una
cand in stanga,
cand in dreapta,
incerc sa uit,
incerc sa fug
si totusi
ea sta acolo si ma priveste blajin:
ideea.

uneori, as fi vrut sa nu am idei,
nu de alta,
dar mintea mea ar fi si ea mai odihnita
si cum o trimit cam rar in vacanta
la relaxare,
este intotdeauna plina ... de asteptari.

ii place sa roada materia
sa n-o lase sa stea,
sa-i mentina tonusul
si forma.

mintile noastre functioneaza precum niste sali de forte,
problemele proprii sunt aparatele de fitness,
iar ideile marcheaza sediul salilor.

recunosc, sunt o persoana nelinistita,
mereu cu motorul pornit,
nu renunt usor,
in plan real, sunt un om pacatos
ce nu poate renunta sa patimeasca
indiferent de starea vremii.
imaginar, sunt un zero umflat
cu multa speranta. 

***
momentan, plantez o idee,
dupa...
urmeaza asteptarea,
apoi...
vizionarea rodului
si stabilirea calitatii sale.