Caut solutii

De o vreme, incerc sa inteleg un fenomen ce parca a prins intreaga lume feminina, a "gainilor" de pretutindeni. Recunosc nu pot sa le spun femei, pentru ca n-am motiv sa o fac. In momentul de fata, vorbesc in numele neuronului meu balai, neuron care duce lupte "seculare" cu intelegerea fenomenului. In vreme ce restul neuronilor stau tolaniti la soare, cu gandul la maaaareeee, acesta singuratic din fire (nu spun la numar, ca sa nu-l ranesc) cauta explicatii si ramane adesea cu ochii bulbucati de uimire. Are ceva din Woody Harrelson in "White men can't jump".

De azi de dimineata, neuronul balai a intrat iar in trepidatii, striga intruna in stanga si-n dreapta: "sunt blond, asa-i? De asta nu inteleg?". Socul i se datoreaza unui alt numar de suspans. Restul neuronilor l-au privit la inceput uimiti, pe urma, trist si acum unul dintre ei ar vrea sa-i strige in fata: "mai lasa-ne cu prostiile acestea"(dar nu vrea sa-l raneasca). Dupa cum vedeti, nu vrem sa-l ranim, tinem la el, este chiar simpatic, desi arata acum precum un drogat in al noualea cer de fericire. 

Trebuie sa fac lumina si sa va explic fenomenul: multe conversatii la telefon sunt purtate de "gaini" la toaleta in timp ce nevoile fiziologice isi urmeaza cursul firesc si la final se trage majestos apa, continuandu-se fara nicio problema conversatia. Daca as fi de partea cealalta, as intreba: "Draga unde esti? La Cascada Niagara". Macar sa edific problema. Nu de alta, insa, in trafic nu se aude cum vine puhoiul ...peste tine, decat daca ploua. 

Trebuie sa recunosc ca am nevoie de ajutorul vostru ca sa-i explic situatia de fapt. La cum se comporta, tare mi-e ca o sa-l duc la psiholog. Si ma intreb care psiholog ar avea curajul sa aiba o sedinta cu un neuron. :D

Ohhh! Imi cer scuze, va las, idiotul de neuron blond vrea sa se arunce in gol...intr-un pahar de bere, culmea gol. Si nu uitati, astept solutii. 

Va pup si va imbratisez cu drag. :)