Scos din context

Am impresia uneori ca viata este un continuu maraton pe care nu-l voi termina niciodata pe primul loc. Oricat de mult as vrea apare un factor sa-i zicem imprevizibil care schimba totul. Traseul se prelungeste, iar pista, da, pista (ati auzit bine) se lateste, aducand cu sine alti noi jucatori. Unii pot sa-ti placa, de prezenta altora te poti lipsi. Si desi, ai impresia ca stii sa fugi, realizezi in secunda in care bateriile sunt pe low ca iti lipseste exercitiul si nici fizicul nu te poate ajuta. Esti prea marunt si cu toate acestea tot gonesti, gonesti, gonesti asa de nebun. Imbatat de ideea ca te indepartezi de miezul problemei, fara dorinta de a-i gasi solutia. Te ajuta goana? In niciun caz, doar iti oxigeneaza trupul. Inima tot ranita iti ramane.

Vorba zilei (172)

Multora le plac diamantele. Neslefuite, ne fac sa descoperim in fiecare fateta a lor frumusetea naturala, imperfecta. La fel se intampla si in cazul povestilor de iubire accidentale si care reusesc sa supravietuiasca timpului zburator, cu toate imperfectiunile.

Pe premisa "fiti darnici si fiti buni"

In aceste zile, toata lumea devine dintr-o data mult mai mica, incepem sa ne gandim la toti cei cu care ne-am intersectat sau poate nu, de-a lungul anului, cert este ca ne gandim mult si bine si da, ne facem simtita prezenta fie prin sms-uri  sau email-uri dulcegaroase. In excesul de zel al unora, m-am trezit cu una bucata de sms de la o anumita Ancuta (cine o fi???? oricum sa fie iubita!:)))))) si una bucata e-mail de la o tanti Sevastita (asta a fost chiar tare). Recunosc ca mi-ati ridicat glicemia, mai mult decat au reusit cele doua felii de cozonac mancate zilele acestea. Va felicit pentru gest si reusita. Daca tot a fost cu urari va zic doar atat: "Un an reusit sa aveti!" (ochiti bine, insa mai aveti de lucrat la tinta potrivita :D).

Enigma

o foaie alba de hartie 
de atat am nevoie
sa rup lantul
sa ma destram 
printre atatea puncte invizibile cu ochiul liber
sa o impaturesc 
si sa-i ating fiecare colt
ca si cum corzile unei chitari ar rasuna
felurite note frante
de atat am nevoie sa plasmuiesc inima ta 
intr-un origami
ce stiu clar ca nu va canta niciodata...
in versuri va vibra.

Vorba zilei (171)

Cand ai impresia ca nu ai cum sa termini un tablou, vei realiza intr-un final ca tot ce are nevoie este o simpla tusa de iubire. Si imaginea capata mai multa culoare, stralucire ce se va regasi in ochii privitorilor. 

Nota: Vorba inspirata de filmul "Window Wonderland". 

Cand nimicul va pleca, noi ii vom face "la revedere" cu mana

de frig sa ne indepartam
sub plapuma iubirii sa ne ascundem inimile
sa vorbim despre toate
si sa fim martori la plecarea nimicului de sub privirile noastre.

ieri, mi-am pus muzica in acelasi vagon de tren, 
cu tine alaturi.

Imortalizare

ace de gheata si-au facut culcus pe lac
ramurile copacilor iau lectii de balet
natura in suspans.
gramofonul poarta acodurile unei vechi voci
departe de al sau timp.
vin cald, 
sub bradul eco, daruri stau in asteptare.
candva, inimile cantau altfel,
povesti nespuse apar la orizont.
pe strada, un sotron zambeste trecatorilor
momente noi se scriu cu rasete 
alaturi de cei de care am ales sa traim sub soare sau ploaie.
viata este doar o pictura cu nuante
in permanenta schimbare. 
"Zambiti, va rog!" 

Spiritul Craciunului este in fiecare dintre noi

Dupa un an nebun, trait pe repede inainte, cadourile si mesajele primite de ieri seara si azi mi-au adus aminte cat de frumosi putem fi, insa, grabiti uitam de acest amanunt in restul anului. Cadoul meu de suflet este cel primit de la mami pentru ca ea asa va ramane mereu pentru mine (rar, i-am spus mama, mamei mele) si este un simplu biletel atasat unui alt dar material, care cuprinde o mare parte din dragostea materna (de la ea am mostenit placerea de a darui constant bucurii celor din jur). Celelalte mesaje primite de la cei dragi, prieteni, cunostinte sau colaboratori m-au facut sa realizez cat de draga le sunt. Cadoul meu pentru fiecare dintre ei poate fi rezumat astfel: 
 "Povestea mea este o parte din povestea voastra si pentru asta va multumesc din suflet."

La multi ani, tuturor! :)

Si rad si iar rad

De Craciun cel mai tare show va fi oferit de Pharrell cu ale sale videoclipuri absolut minunate....marca happy. Deja ma uit la unul si recunosc ca am ras si este super. :))) Va deconectati de toate.

Mosul pacalit de un pici

Pentru ca in perioada aceasta picii sunt cei care ne incalzesc sufletele, fie ca sunt cuminti sau nazdravani, la diverse serbari dedicate sfintei sarbatori a Craciunului, piciul meu favorit (inafara lui Tudor, uriasul meu nepotel ce va implini in curand 2 ani), a spus un adevar la scena deschisa (si asta pentru ca are un miros fin si stie sa depisteze Mosii falsi) dupa ce a intrat Mosul invitat la serbare. Si nu orice fel de serbare, ci una speciala caci urma sa cante in trei formatii. :D Pentru ca toti ceilalti erau foarte fericiti si inca mai cred in faza cu Mosul, el a spus ca este unul fals si le va demonstra asta. Zis si facut. 

"- Domnule Mos, va rog frumos imi permiteti sa va adresez o intrebare? 

- Da, sigur. 

- Daca sunteti Mos Craciun, spuneti-mi repede care este numele meu?"

Ce a urmat? Hohote de ras si o fastaceala a Mosului care a incercat din rasputeri sa-l convinga ca el este adevaratul Mos Craciun. Fara sorti de izbanda, caci n-a stiut sa-i spuna numele. Dar piciul nu a fost nefericit dupa toata aceasta isprava, el a primit cadoul si a cantat bine. Mosul insa si-a luat-o la scena deschisa. :))))))

Vorba zilei (170)

Oricat de mult ai incerca sa-ti ascunzi esenta nu vei reusi. Ea te va urma oriunde te vei afla pentru ca este vizibila in privire.

Tu chiar nu castigi bani din blog?

Intrebarea de mai sus mi-a fost adresata de o prietena care vrea sa-si faca site si imi aprecieaza scrierile si careia nu i-a venit sa creada ca eu nu fac bani din asta. Nu si nici nu voi face acest pas vreodata. Aceasta nu este o afacere, reprezinta un amalgam de emotii, trairi, experiente prinse in mrejul vorbelor. Am pornit de la bun inceput cu niste linii trasate clar: 

- scrisul nu trebuie inabusit, cand stii ca este o parte din vocea ta interioara; el trebuie sa fie sincer, pigmentat cu fine ironii si umor (si daca vrei sa injuri, fa-o decat sa ramai un frustrat :D);

- sunt o romantica si nu ma ascund sub palaria lumii, ironizand aceasta stare, din contra o imbratisez, caci este fireasca; 

- nu vreau sa strang averi, prefer sa adun culori din lumea aceasta nebuna, imprevizibila, frumoasa si urata in egala masura (nu tin la bani, tin la oameni, iar cine ma cunoaste personal, stie ca nu mint; nu sunt posesoarea vreunei averi uriase, sunt bogata sufleteste si-mi este de ajuns);

- nu ma tem de critici, le rumeg in liniste, caci sunt un critic nativ (gratie zodiei :))));

- imi pun fragmente din suflet in ceea ce postez aici, fie ca e vorba de scrieri, muzica sau arta fotografica / filme (alegerile corecte sau gresite imi apartin si am avut de fiecare data ceva de invatat, gratie voua cititorilor sau prietenilor reali);

- daca este sa am 5 sau 10 cititori fideli prefer sa le ofer lucruri de apreciat (am depasit numarul acestora de multa vreme si da, va multumesc pentru rabdarea si curiozitatea de a va opri aici in miez de noapte ori de zi pentru a citi sau asculta diverse muzici si mai ales pentru faptul ca nu ma asteptam sa fiti raspanditi pe toate continentele);
- nu doresc sa fiu number one, vreau sa schimb atitudini si idei;
- arta uneste dincolo de granite oameni si acest lucru nu poate fi schimbat.

Love notes

Fara aripi atasate

Asa a fost anul acesta. A fost prea furios, prea iute, prea presarat cu mult neprevazut, dar nu acel neprevazut care sa ma bucure. Am trecut prin multe si totusi prea putine. Am ajuns sa ma schimb. Sa uit sa ma bucur asa cum obisnuiam. Am trait pe repede inainte, haotic si da, am obosit. Mai grav este ca mi-a obosit fizic ceasul personal, care-mi da de stire in ultima vreme constant ca trebuie sa schimb viteza, sa o iau mai usor, sa fiu mai indiferenta la problemele celor comozi din fire din jur. Ieri, prietena mea cea mai buna mi-a spus ca nu poate sa-si explice cum de reusesc sa-mi gasesc timp sa citesc, sa ma informez cu tot soiul de date legate de arta, sa-mi cumpar lucruri care-mi plac, in conditiile in care muncesc continuu si ma simt precum un zombie de luni bune. I-am raspuns ca-mi comand diverse lucruri online, dupa lungi analize si cercetari minutioase. Si daca muncesc ca nebuna ore in sir, nu inseamna ca nu-mi rezerv macar o ora pe zi pentru a-mi hrani sufletul cum se cuvine. Fac acest lucru pentru ca asta simt, in inima imi pulseaza muzica non-stop, versuri si desene (pe care le voi aseza in tihna pe hartie cand le va veni momentul potrivit) si nu pot opri astfel de trairi, mai ales ca vin de la sine. 

Achizitiile de anul acesta in domeniul muzicii si al literaturii au fost cele mai potrivite, am luat exact lucrurile menite sa-mi schimbe optica si sa ma scoata din momentele dificile cu zambetul pe buze, au fost intr-adevar dozele mele de bucurie, de regasire si gasire a magiei echilibrului pierdut. Au avut efectul de "a iesi din conul de umbra", asa cum mi-a spus pe la vreo 11 ani un prieten cu care ma intalnesc ca prin magie exact cand am nevoie de un sfat bun (partea frumoasa este ca ne vedem extrem de rar, pot trece ani la rand si totusi apare si clipa cand timpul ne aseaza din nou fata in fata, fara vreo programare prealabila; poate ca asta ne este menirea dupa ce am petrecut ore in sir pe terenul de fotbal si am impartit jucarii si amintiri).

Luna aceasta insa, am avut parte si de bune si de rele, dar ca si cum bucuria vrea sa-si ia revansa si sa castige teren in fata pierderilor, pe ultima suta de metri am avut parte de surprize minunate. Recunosc ca sunt un mic spiridus si ca sarbatorile de iarna au efectul de a ma face sa pun la cale tot felul de sotii, unele indreptate asupra colaboratorilor, altele catre cei dragi. Si pentru ca mi-am permis sa impart anumite cadouri colaboratorilor la inceputul lunii, luandu-i prin surprindere, ieri am avut parte de un cadou neasteptat din partea unuia dintre ei. Unul costisitor si care m-a lasat fara cuvinte pentru ca efectiv a venit din partea unei persoane care m-a sprijinit constant in anumite proiecte anul acesta, bazandu-se doar pe increderea acordata si lucrurile bine facute. Ironia haioasa este ca anul trecut aceasta persoana mi-a oferit prima bila neagra la scena deschisa in fata superiorilor, demoland tot ceea ce construisem ani la rand intr-o fractiune de secunda si credeti-ma este destul de greu sa te lupti cu muntii si sa o iei din nou de la baza pentru a le recuceri maretia... si asta din cauza unor mesaje prost transmise de altii. Cu gura cascata i-a lasat si pe colegii mei care au fost martori la momentul respectiv si carora nu le-a venit sa creada ca a venit Mosu' la mine mult mai devreme. :))))) Pana la urma, expresia "esti ceea ce faci" si-a dovedit maretia. Eu am aflat ca lucrurile bune nu vin niciodata singure, sunt doar un efect. Iar aceasta mica victorie personala mi-a demonstrat ca toate "constructiile" facute cu pasiune rezista, in fata imprevizibilului / tornadelor cotidiene si soarelui arzator. :)

Sing loud and clear!

Prea grabiti, am uitat sa ne bucuram de lucrurile simple. Sa savuram clipa asa cum trebuie. Si pentru ca bate Craciunul la usa, ar trebui sa lasam magia lui sa ne inunde inimile in fiecare zi si da, sa cantam, chiar daca avem voci bune sau nu (intentia conteaza) pentru a aduce un suflu nou existentei noastre:



:)

Natura moarta

pe un fond alb alunec
fac tumbe in nestire
forta gravitationala ma poarta spre un necunoscut "nicaieri"
pe furis, ochi straini ma privesc, 
mii de intebari in drumul meu rasar,
sunt un minuscul punct negru
ratacit pe un fond alb.
imi schimb culoarea sub privirea ta
si-ti arunc curiozitatea direct in fata.
esti gol si eu culoare...
inca in viata.

1 for the road, please!

"Eleganta miscarilor de altadata a disparut. O umbra a ei o regasim pe pelicule. Azi, "ursii" circula liberi si impart labe in stanga si-n dreapta. Elegant, nu?" 

Acestea au fost cuvintele care au deschis seria "Vorba zilei" si care din nefericire au o mare aplicabilitate in cotidian. In ce priveste capitolul "maniere", multi se inscriu cu brio la categoria "mancare de varza". Pe alt plan, din anul 2011 si pana in prezent, numarul "ursilor" a crescut, al vulpilor s-a multiplicat, fraieritii s-au triplat si in pofida acestei stari de fapt, ei convietuiesc fericiti si-si accepta conditia. Partea ironica si comica totodata, este ca uneori acestia se intalnesc si beau cate o bere impreuna. :)))))

Vorba zilei (169)

Nu uita niciodata cine esti ori unde ai ajuns. Nu te supara cand altii iti aduc aminte de ceea ce ai pierdut sau esti pe cale sa pierzi, ei sunt expresia vie a tabloului actiunilor tale in exteriorul lumii. Mai bine sa fii tras de urechi de cei dragi decat de straini. Ai mari sanse sa nu ajungi cu urechi precum ale lui Bugs Bunny. :)

Replica

M: "Faci ce faci si reusesti sa-ti pui amprenta asupra celorlalti. Ai stilul tau aparte, iar acei smiley chiar inveselesc locul". 

Replica a venit din partea lui Pisi in urma redecorarii biroului in straie de sarbatori. :)

Patina timpului

sa stau si sa te privesc a mia oara
cum fluturi de somn de pleoape iti atarna
este un dulce blestem.
intrebari stau la panda in spatele ferestrelor mintii, 
inima pulseaza muzici straine
mi se pare mie ca timpul este doar un dirijor 
ce ne indruma acordurile spre nicaieri?

Vorba zilei (168)

Motto: 

Visele iti apartin. Devin ale altora cand vrei sa-i faci partasi la magia intamplarii lor. 

Sa visezi este un lucru minunat. Sa vezi cum visele tale prind aripi este ireal, iti vine sa te ciupesti pentru a fi constient ca ele chiar se intampla, se dezvolta frumos. Sa te gandesti "ce-ar fi daca...." si sa vezi cum "daca" devine palpabil este o farama din magia factorului imprevizibil al vietii.

Up in the aiiiiiirrr!

Dupa un an imposibil de greu, cu multe pierderi personale am avut parte de cel mai neprevazut cadou de Craciun: MARS is coming to Romania! Deabia astept concertul. 

Nota: Drepturile de autor ale fotografiei apartin celor de la 30 STM (Facebook page).

Vorba zilei (167)

In goana dupa o farama de iubire, ajungem sa ne intalnim cand ne asteptam cel mai putin cu ea. Atunci, nu mai exista nici nord sau sud, nici vest sau est, exista doar pamantul de sub picioarele noastre si iubirea drept singure repere ale lumii nou aparute.

Supradoza de bucurie

In viata, unele lucruri pur si simplu apar. De niciunde. Si cand te trezesti cu ele in fata, n-ai cum sa nu ramai uimit si sa fii bucuros in acelasi timp ca ai prins aripi exact in momentul in care simteai ca energia fizica incet ti se scurgea din trup. Am trait in ultima vreme clipe nebune, am avut parte in ultimele 72 de ore de necazuri si am gasit farama de bucurie si de rasfat pentru suflet exact in secunda in care prin minte mi-au trecut cuvintele: "Mergem prea rapid, nu ne mai uitam nici in stanga, nici in dreapta si uitam sa ne bucuram asa cum trebuie si sa zambim sincer din tot sufletul. Trebuie sa invat sa ma bucur din nou". Pe ritmul piesei de mai jos, mi-am inceput lectia si a avut un efect nemaipomenit. Thank U, Pharrell!

Stirea uluitoare a zilei

Cu bateriile aproape descarcate dupa o zi nebuna rau, am citit pe un anume site o stire ce m-a facut sa exclam binemeritatul wtf. Justin Bieber in Fast & Furious 7 in locul lui Paul Walker?????? Stau si ma intreb ce cauta un asemenea putoi, care nu-mi spune multe nici din punct de vedere muzical si urla pustoaicele dupa el (incerc sa inteleg fenomenul Bieber, cu toate ca prefer sa beau o bere decat sa-mi bat capul cu o astfel de necunoscuta si da, stiu ca are n premii obtinute; criticul din mine nu i le-ar fi oferit) sa joace in aceasta serie absolut senzationala? Daca tot se pune problema gasirii unei alternative, corect ar fi sa se gaseasca si un actor pe masura care sa spuna multe si sa potenteze succesul de pana acum. Colin Farrell mi s-ar parea potrivit sa intre in actiune... e un irlandez nebun, dar briliant. Si cred ca ar putea sa joace un rol minunat in film, dar nu cred ca, cineva va putea inlocui vreodata farmecul personajului interpretat de Paul Walker.

La inceput de saptamana

Imi plac promoterii...cei destepti. Cei care isi verifica atent informatiile inainte de a ajunge in situatia ca un client sa inceapa sa-i ia peste picior. Azi, am dat replica unei promoterite care timp de 60 de secunde mi-a urat incontinuu la telefon: "La multi ani de ziua dumneavoastra!, petrecere frumoasa"... si tot tacamul. I-am multumit politicos, spunandu-i ca au ajuns urarile cam tarziu, ziua mea de nastere a trecut. 

P: - Cum asa? Eu va am aici trecuta cu data de 09.12.

Eu: - Ati inversat numerele. 

P: -Nu pot sa creeeeeeed!!!!!

Eu. - Credeti ce va spun. Stiti acum o saptamana a murit un actor cu care intamplator imparteam aceeasi zi de nastere. 

Pauza lunga la celalalt capat al firului. 

Eu: -12.09 este raspunsul corect. Sunt o veritabila Fecioara. Dar va multumesc pentru urari. La multi ani si dumneavoastra si sarbatori fericite!
P: Va multumesc. Sarbatori fericite!"

Pastrare

4 pereti gazduiesc

doua suflete ce au oprit pentru moment

traznetele cuvintelor adresate unul altuia.

in tacere, fiecare isi asteapta urmatoarea mutare

camera scaldata altadata in caldura clipelor in doi

a devenit un camp de lupta precum o tabla de sah, 

iar ei, niste nebuni ce-si judeca actiunile trecute.

mainile se despart,

imbratisarile se indeparteaza precum bpm.

o fotografie pastreaza zambetele lor. 

Soptit

L-o-v-e

Cha-cha--cha!

Back to wonderland

Without words...only music

Medicament pentru suflet

The lost world

Vorba zilei (166)

Uneori, oamenii cu suflet frumos pleaca in mod ironic mult prea repede inainte de a-si termina de spus povestea.

Nota: Este o vorba amanata pe care am scris-o in urma cu o saptamana dupa ce am aflat ca lumea a pierdut un alt om minunat si un actor talentat. Cu totii intuiti despre cine vorbesc: Paul Walker. Azi am aflat ca timisorenii l-au omagiat, ceea ce este de-a dreptul surprinzator si frumos in egala masura. Jos palaria pentru voi! :)

Atentie!

Vine, vine primul Mos sa va lase dulciurele in ghetute. Intampinati-l cum se cuvine! Si daca vreti sa-l prindeti in actiune, pregatiti-va aparatele de fotografiat. :)))))
Pupici.

Vorba zilei (165)

Secretul unui cadou de succes? O alegere facuta cu sufletul.

Descriere

"- Cum te-ai descrie intr-un singur cuvant?"

Raspuns: Generoasa (potrivit celor care ma stiu de ani buni).
Si le dau dreptate.  :)

Vorba zilei (164)

Iubirea este un schimb permanent de trairi, gesturi si idei. Odata inabusit acest schimb, iubirii i se rapeste esenta de a fi.

Crede in tine! (despre alegeri potrivite)

Zilele trecute, o colega de serviciu se plangea alteia ca propriul sau copil este nefericit. Invata mult si cu toate acestea are note mici la liceu. Curioasa din fire am intrebat-o unde invata. 

R: - La Mihai Viteazul. Cine m-a pus sa-l las sa dea acolo!!!

Eu: - Super! Colegiul pe care l-am terminat.

Uimita, s-a uitat la mine si m-a intrebat cum am reusit sa-l termin. 

Eu: - Cu bine, dar poti sta linistita, este o senzatie de inceput. In primele doua saptamani am crezut ca sunt cea mai proasta fata de pe pamant. Baietii din clasa mi se pareau absolut geniali. Asa se intampla cand vii de la scoli de cartier si ajungi la un colegiu din categoria high-class. Si eu eram printre primii din scoala si tot mi s-a parut greu la inceput. Dar sa stii ca o sa-i prinda bine cand o sa fie la facultate, o sa aiba parte de o tranzitie mult mai usoara in ceea ce priveste sistemul de predare. 

R: - Am vazut ca esti inteligenta, insa nu ma asteptam sa-mi spui aceste lucruri.

Azi, m-am intalnit cu ea pe coridor si m-am amuzat cand mi-a spus: "Mihai Viteazul, da". 

Ca o marturie, alegerea colegiului a fost primul soc pe care l-am aplicat parintilor mei in adolescenta. Desi sunt timida din fire, pe ai mei, i-am socat cand le-am spus inainte cu doua zile de a expira perioada de inscriere ca nu mai vreau sa merg la Al. I. Cuza si ca vreau sa vad si alte licee. Motivul: vroiam sa cunosc si alti copii, nu sa ma invart in acelasi loc, facand apel constant la factorul siguranta. De alte socuri au avut parte in tot procesul de alegere al liceului. L-am ales intr-o singura zi pe baza opiniilor celor mari care erau in plin examen de bacalaureat. Mi-am privit tatal de cateva ori inghitind in sec cand ma vedea cum ma duceam relaxata si zambind catre baieti cu cateva capete mai inalti decat mine si nu la fete si-i intrebam tot felul de lucruri. Adevarul este ca daca stau bine si ma gandesc, unele decizii extrem de bune le-am luat bazandu-ma pe barbati. Alegerea liceului am facut-o insa cu sufletul, indragostindu-ma de la inceput de aerul istoric al cladirii. Si n-am niciun regret in privinta aceasta. Am intalnit oameni frumosi acolo.