Scos din context

Am impresia uneori ca viata este un continuu maraton pe care nu-l voi termina niciodata pe primul loc. Oricat de mult as vrea apare un factor sa-i zicem imprevizibil care schimba totul. Traseul se prelungeste, iar pista, da, pista (ati auzit bine) se lateste, aducand cu sine alti noi jucatori. Unii pot sa-ti placa, de prezenta altora te poti lipsi. Si desi, ai impresia ca stii sa fugi, realizezi in secunda in care bateriile sunt pe low ca iti lipseste exercitiul si nici fizicul nu te poate ajuta. Esti prea marunt si cu toate acestea tot gonesti, gonesti, gonesti asa de nebun. Imbatat de ideea ca te indepartezi de miezul problemei, fara dorinta de a-i gasi solutia. Te ajuta goana? In niciun caz, doar iti oxigeneaza trupul. Inima tot ranita iti ramane.