miercuri, 19 noiembrie 2008

Maeror

La o masuta
Intr-o oglinda, Tristetea
Isi priveste
Ochii conturati cu alb,
Asteptand momentul in care gongul va batea…
Numara de fiecare data secundele in minte,
Secunde pana la un nou act
In care va povesti prin miscari
Momente din viata.
La auzul gongului
Se ridica incet de pe scaun
Si paseste pe scena.
………………………………………………………………
Toti ochii atintiti asupra sa
O fac sa-si doreasca sa fie minuscula,
Inexistenta, daca se poate.
Incepe istorisirea…
Danseaza lent in ritmul acordurilor viorii.
Plange la fiecare pas
In speranta ca Fericirea ii va fi alaturi intr-o buna zi
Dedica fiecare miscare a sa visului de a putea rade doar pentru o clipa
In existenta sa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu