joi, 23 octombrie 2008

Nu-mi spune sa tac

Am trecut si peste ziua de azi cu zambetul pe buze, desi, am avut ceva probleme de ordin tehnic (mi-a picat minunatul net) si de ordin fizic (am suferit o mica operatie, care m-a lasat fara glascior). Si cum eu sufar de sindromul limbaritei in faza acuta, sa nu vorbesc deja mi se pare ceva greu de suportat. A renuntat mama sa-mi mai spuna sa tac, dupa operatie, mai ales cand a vazut ca am facut apel la exprimarea nonverbala in plina strada, iar ea nu intelegea semnele mele ("vociferam" prin semne, ce mai!!!).Intr-un final, mi-a marturisit razand ca n-a mai intalnit un asemenea specimen ca mine. Care gaseste mereu metode pentru a comenta.
Genele bate-le vina!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu