S-a intamplat (poate nu chiar intamplator) sa o vad pe ea. O gazela incaltata in mama lor de incaltari (o chestie intre pantofi si cizme, n-am inteles ideea) cu toc, cu botul alb si restul de culoarea taciunelui, alergand dupa 311. Cu o umbrela in mana dreapta, dadea impresia ca este bunica lui Tweety in momentele cand il urmarea pe Sylvester. Cand a pasit in autobuz, am avut o alta imagine a ei. Purta o geaca neagra ce imita pielea, foarte lucioasa, ce avea o gluga cu putina blanita, o pereche de blugi albastri si un pulover verde.
Gazela si-a cautat imediat un loc liber sa se aseze. Si unde a reusit? La cativa pasi distanta direct in perimetrul meu vizual.
"Minunat!!!!!!!" , mi-am zis. "Incepe distractia!"
Si da-i si rumega si rumega, rumega, tot rumega, de am crezut ca o sa aud pe cineva spunandu-i:
"Muuu-Muu, ce mai faci tu?"
Pana aici, totul o fila de poveste, pana am vazut ca-i iesea cozorocul sepcii de sub gluga. Cozoroc ce avea multe pietricele drept decoratiuni. Un pom de Craciun ce se plimba singur prin oras. Greeeeaaaaattt! sau Yu-huuu! (vorba celor de la Blur in Song 2)
Faza cea mai tare a fost cand a coborat. M-am amuzat la culme de fata unui tip care s-a intors speriat cand a vazut-o cum trece pe langa el. Gazela. Cu un mers a la JLo. "Hit them girlzzzz! Mujer latina made in Rumania!
Avem cu ce, avem unde, avem cum, dar pacat. Hainele din dulapuri ne joaca uneori feste. Nu fiti rai cu noi! Doar experimentam, invidiosilor! Hainele astea pe voi ar sta ca pe gard, in timp ce pe noi.... ajung piese de muzeu."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu