Si m-am lovit din nou de persoane care de dragul conversatiei arunca cuvinte pe masa al caror sens nu-l inteleg, daramite sa-l simta. Cred ca ati trecut si voi prin faze de genul acesta cand unii vorbesc ca sa se afle in treaba. Si mai ales cand sunt treji, fara a avea ceva kilometraj alcatuit din n litri de alcool. M-am hotarat saptamana trecuta sa-mi schimb look-ul. Daca in ceea ce priveste articolele vestimentare ma inscriu in categoria happy people style (daca nu exista acest stil il inventez acum), in ultimii ani am ramas fidela aceleasi tunsori de om rebel. Ghidata de dorinta de a experimenta altceva, am cautat pe net diverse coafuri care sa mi potriveasca. Si de fiecare ma lasam pagubasa, caci nu aveam parul lung ca sa iasa ceva din el, asa cum imi doream. Intr-un final, am decis sa merg pe o combinatie dintre doua coafuri: ceea ce exista deja pe scafarlia mea de om nebunatic, plus una brand new a la Charlize Theron. Inarmata cu pozele in traista, m-am prezentat la o alta hair stilista dintr-un salon pe care il detestam doar pentru ca mi-a ratat coafurile de cateva ori, profitand de faptul ca mama avea programare acolo. Cum propria-mi hair stilista e prea departe de casuta mea, pe vremea rece de afara, am luat decizia rapid: acum ori ... mai incolo. :D Zis si facut. Cu zambetul pe buze, am intrat in acel salon. Totul a fost frumos pana am dat cu ochii de o doamna cu fite care m-a masurat minute in sir din cap pana-n picioare incercand sa vada vreun brand pe propriile-mi haine. Teapa! M-am amuzat la culme cand am inceput si eu sa o masor cu acelasi entuziasm si sa ma stramb ca ea, moment in care a renuntat la asemenea priviri. I-am spus mamei razand, asezata pe un scaun langa acea tanti, sa-mi aduca aminte sa nu ajung asa niciodata. Dupa care am ras impreuna, in vreme ce acea tanti ofta - era prea mic salonul pentru "imensitatea" figurilor sale.
Si a venit si momentul 0. Cum sa-i explic hair stilistei ce vreau sa rasara pe capsorul meu???Cand i-am aratat prima fotografie a inceput sa comenteze:
"-Stiti n-aveti parul lung.
- Stiu, doar ma uit zilnic in oglinda. Dar, totusi, uitati, asa sunt tunsa acum. Daca luati de aici si de aici, egalati un pic, s-ar putea sa iasa, ce ziceti?
- Da, s-ar putea sa iasa. N-o sa aveti, in schimb lungimea cofurii asa cum este in imagine.
-Ok. Incercam?
-Da."
In timp ce ma aranja, imi marturiseste cu o candoare aparte: "Multe femei renunta la parul lung pentru o asemenea coafura. Se poarta anul acesta."
"Eu sunt o persoana aparte. " - i-am zis.
M-a privit tamp, caci nu surprinsese nuanta ironiei mele. I-as fi spus direct ca ma doare in cot de ce se poarta, eu vreau altceva si cu asta basta. A iesit ceva prin apropierea coafurii dorite si asta din cauza ca aveam parul scurt. Mi-a recomandat sa ma prezint peste 3 saptamani la ea pentru retusuri. Acum, ma rog sa-mi creasca parul, ca sa ma ia lumea in serios. Nu renunt insa, la copilarisme. Tot crazy raman.
:)
tare sunt curioasa ce coafura..
RăspundețiȘtergeresi faza cu "sa-mi aduca aminte sa nu ajung asa niciodata"...prea tare :))
Deabia astept sa-mi iasa coafura asa cum imi doresc. Stiu ca este tare faza aceea. S-a amuzat mama tare de tot. In fiecare zi se mira cum de am ajuns asa: din copilul cuminte de ieri, adultul nebunatic de azi. :)) Si cu toate acestea m-a sfatuit sa nu ma schimb: cica imi sta bine. :D
RăspundețiȘtergereGrea decizie pentru o femeie alegerea unei coafuri, pffiu, vroiam si eu sa imi fac carare pe mijloc asa ca in Tom&Jery, pacat de tineretea mea, parul mai e ceva dar pana cand nu stiu, piaptanul cred ca ar fi cel mai nostim cadou daca l-as primi, prefer sa spun ca imi iasa chelia prin par la aer si nu ma paraseste parul, si totusi nu ma plang am pus la cultivare fire speciale :)
RăspundețiȘtergereFiecare cu farmecul sau. Conteaza ca ai neuroni si ca aceia inca, nu au plecat intr-o lunga calatorie... prin lume. Pentru ridicarea moralului, iti recomand articolul-spectacol :D "De-a fir a par" scris de Ionut Dulamita, publicat in Esquire, luna trecuta.:)
RăspundețiȘtergere