si lenea pentru mine? In permanenta, gestionez tot felul de situatii si tare as vrea sa pot sta cu ochii lipiti de tavan si sa nu ma mai gandesc la scheme referitoare la rezolvarea problemelor altora. Doar sa stau, in liniste. Cu visele mele. Nu ale altora. Sincer, nu-mi explic de ce au unii neuroni daca nu ii si folosesc. Mai, sa stiti, ca nu ii pastrati. Tot se uzeaza. Vegeteaza, in marea plictiselii.
Si cum ceilalti din jur nu sunt responsabili pentru propria voastra incapacitate de a va solutiona dilemele, va propun sa va descurcati singuri. Data viitoare s-ar putea sa va cer bani. Nu de alta, dar s-ar putea sa ma imbogatesc de pe urma voastra. A murit fraiera. Azi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu