?

Cand paharul se umple si cade pe masa spargandu-se in n parti, ce ramane de facut?

Si a stat

Si a privit cum pescarusul zbura...departe, tot mai departe. Ar fi vrut sa-l strige, sa-i spuna vorbe de ieri cu alte intelesuri azi. Si l-a privit cum in nori se imbraca si a stat din nou purtata de ganduri.

Nu va atinge marea anul acesta si nici in apa, picioarele nu si le v-a mai scufunda. Multe planuri i s-au naruit. Solutii? Sa se opreasca din visat.

De la TV

Intr-o discutie ce avea in centrul sau portretul unui anume barbat, am auzit minunata replica: "Intotdeauna mi-a placut de el ca barbat."(sic!) Si eu care credeam ca era vorba despre o ea. :D

Nu ai cum...

sa scapi frumusetii care goneste precum un tren, trece prin fata, te lasa uneori cu ochii in soare, dar tot placuta ramane in esenta sa. Poti sa carcotesti la nesfarsit la adresa ei, tot iti va placea, de fapt. Iti va atinge inima, fie si pentru o secunda. Vei exclama "wow" si vei alerga in spatele ei, precum un accesoriu. O sa doresti sa fii si tu privit precum ea, sa lasi in urma ta idei. Sa ramai indiferent la ceea ce gura lumii rosteste, sa-ti accepti esenta si menirea.

Cand ai sa descoperi dragostea, o sa o vezi atat de frumoasa, intangibila si totusi....o sa vrei sa te afunzi in bratele sale. O data si inca o data.

Cand vei asculta muzica ce-ti va inalta inima, o sa iti doresti sa fii o nota pe portativ. Nimic mai mult.

What a wonderful world

Motto: "Deschide ochii larg si nu uita sa saruti broscoiul! "

O saptamana cu surprize care m-au luat pe nepregatite. Mi-a placut senzatia. Imprevizibilul si farmecul sau. Desi, am avut o zi plina la munca, am fost o mica vedeta, care nu s-a bucurat de protectie (sic!).
Le multumesc celor care au iesit, ieri, din negura timpului si mi-au urat "la multi ani!" de ziua numelui pe care-l port. M-au impresionat gesturile lor.
Iti multumesc Moni si pentru scurta sedinta de la Pizza Hot (:D). Si lui Florimelu drag, pentru ca-mi suporta naravul de ani buni.
Mi-au placut enorm cadourile primite de la voi (originale, de altfel din punct de vedere al ideilor) si da, voi asculta muzica minunata a lui Brel si voi colora carticelele de povesti cu mare placere.
Va multumesc tuturor.
Pupici!

si Moni o sa incep sa sarut broscoi. :D (fie doar ca amuzament).

Happy

Cand te astepti mai putin, apare o surpriza in calea ta. In cazul meu, asa s-a intamplat. Mi-am dorit un album de vreo luna de zile. L-am tot cautat in mediul virtual si in magazinele de specialitate. Am realizat ca nu este atat de mult promovat artistul respectiv la noi. Si cand am reusit sa gasesc pe net cateva fragmente din albumul sau, am fost super incantata.
Ieri am avut parte de o veste minunata, in timp ce mi se updata adresa de e-mail de la serviciu.
"- Auzi, tipul asta nu este homosexual.
-Ba da, dar imi place cum canta.
-Si mie.
-Super. Si ai albumul sau, ca il tot caut?
-Da", dupa care am purtat o discutie lunga despre American Idol.
Azi dimineata, am primit albumul sau pe un memory stick. Si da, I'm happy. Caci am primit si un bonus cu melodiile artistului cautat.
Deabia astept sa-l incarc pe Ipod. Cine este artistul? Go here!

Cred ca

privirea ta spune
versuri
ce prind aripi
in aer.
in maini
tii iubirea,
ca si cum ai gasit
un loz pierdut
pe strada.
nu-ti pasa de consecinte
atat vreme cat
iubirea, te roaga
sa-i tii de cald.
ratacesti, adesea
prin labirintul vietii,
cautand
sentimente
de ieri,
ascunse in suflet.
nu vrei sa auzi
cum era odinioara
cu iubirea,
vrei sa simti
si alergi
sa iei dragostea,
precum un produs,
postat pe un raft oarecare
din magazinul
situat in coltul strazii.
iti place mirosul ei
dimineata, seara,
la rasarit, la apus,
iti place sa te afunzi in ea,
constient ca nu este in zadar
si nici un bun comun.
ieri ai fi vrut sa-i spui
ca furnicaturile au devenit fluturi,
iar fluturii
libelule.
doar ai privit-o
si ai stiut imediat
ca a citit ceea ce inima ta spunea:
"cred ca azi te iubesc mai mult decat ieri.
sunt vinovat."

1,2,3, puneti o dorinta

Si sufla in lumanari. Este ziua ta. Ar putea fi o zi obisnuita sau una plina de peripetii. Ar putea fi o alta pagina savuroasa din viata ta. Azi, ar putea fi ziua asa cum ti-o doresti. Cu zambete, fara griji. Iubire si artificii invizibile pentru altii, nu si pentru tine. Si dupa cum te stiu, va fi o zi de neuitat. Urari?


Sa ramai acelasi om cu suflet frumos. Restul vine de la sine.


Multe imbratisari, Lil'Bro'! si La multi ani (minunati)!



(Nota la fotografie: Dovada ca microbul paparrazilor se raspandeste, incepand cu 2008)

PS: Ceva vechi si de neuitat.

Ochilor invizibili

V-am facut multe marturisiri de-a lungul acestor ani. Am deschis constient usi catre gandurile personale. V-am amuzat sau poate v-am intristat pe alocuri. V-am lasat cu intrebari. V-am oferit raspunsuri (sau poate ca nu). Cert este ca intre noi s-a creat o legatura, peste care timpul va presara amintiri placute.

Cineva mi-a spus mai demult ca nu s-ar fi intalnit cu cineva cunoscut pe net. Am facut si acest pas si nu-l regret deloc. Am cunoscut un om cu suflet mare pe care-l iubesc enorm pentru ceea ce reprezinta pentru mine si pentru gesturile marunte, dar atat de frumoase pe care le tot face de ceva vreme incoace. Chiar daca ne despart sute de kilometri, de fiecare data am gasit timp pentru a ne intalni.

Ce ne-a adus aproape a fost placerea de a scrie. Asa cum s-a intamplat sa intalnesc, in acest spatiu alti oameni cu suflete frumoase, care mi-au gadilat constant privirea cu postarile lor si de la care am invatat ca din orice rana sufleteasca poti scoate o lectura demna de savurat.

Lil' Bro' , Moni drag, Zenna, Tlaloc (un veritabil soare demn de urma(ri)t) si Alex va multumesc pentru momentele de inspiratie oferite si nu doar pentru atat.

In alt punct cardinal

Intr-un alt colt de lume, ea alearga din fata iubirii. Nu crede in acest sentiment fragil. Priveste totul rational. Imparte firele problemelor in n bucati. Si gaseste solutii reci. Goale. A vrut sa simta candva frumusetea iubirii, dar inima a respins imediat senzatia. A inghetat in ea, desi continua sa bata. De atunci, n-a mai vrut sa mai resimta asta.

A devenit in schimb colectionara de iubiri marunte. Banale. Care-i incalzeau noptile si ii colorau zilele. Si totusi ar fi vrut sa guste din licoarea interzisa a dragostei. Era un gand care nu-i dadea pace.

Intr-o buna zi, sansa i-a suras. A intalnit Sburatorul. L-a tratat ca si pe ceilalti, un simplu accesoriu. I-a rupt aripile. L-a trimis inconstient in desert, convinsa ca aripile acestuia o vor ajuta sa simta tremurul dragostei pe pielea sa. Dar n-a stiut ca dragostea se traieste, nu doar se simte.

Acum rataceste in propriul desert intunecat, infrigurat. A ajuns un accesoriu ce zambeste lumii cu ochii goi. O carte postala primita de la Sburator zace aruncata pe podea. N-a citit-o de teama. Ca n-o merita.

O pala de vant ridica usor cartea postala si zari cu coada ochiului cuvintele: "Si iubirea..."

Sburator

A ales sa fuga de lume. In desert. In pietre si in nisip sufletul si l-a ascuns. A ales sa fie singur. Povestea de ieri nu-i mai apartine. Doar farame. Adunate in inima. Imagini pastrate in mintea sa.

Ea nu mai exista. Decat amintirea care il mai injunghia. Pe furis. In noptile reci. Atat de reci. Lipsit de caldura a ales sa invete sa zboare. Si-a confectionat aripi. Invizibile pentru ceilalti, dar pentru el... cele mai minunate. Caci era imparat peste propriul taram al gandurilor. Care nu dor. Ci alina.

La prima incercare, a simtit cum trupul i se inalta usor deasupra pamantului. Dorinta lui era atat de arzatoare. Doar aripile invizibile nu-l sustineau indeajuns de mult. Si cazu.

La a doua se obisnui cu senzatia oferita de zborul scurt. Linistitor. Dupa multe incercari reusi sa zboare minute in sir. Se simtea liber. Descatusat de povara care-i apasa inima.

Acum priveste luna si se intreaba: "Iubirea ce aripi are?"

Mereu

"Ma pierd in iubire
mereu",
zise zana.
n-o caut,
ci ea
ma gaseste
oriunde as privi.
azi, am zarit-o
in oglindirea de aur
a izvorului
din mijlocul padurii.
si am gustat-o
secunde la rand,
fara sir.
acum, o privesc
si o simt
cum infloreste inocenta
in ochii unui copil,
ce-mi atinge
timid
cu manutele
fata.

O surpriza neasteptata

To Tlaloc

Vorbareata din mine a tacut. Si a ramas muta in fata celor citite. Sa-mi vad cuvintele scrise cu sufletul, imediat dupa textele minunate ale lui Octavian Paler ma flateaza si ma impulsioneaza sa continui cu aceasta pasiune care nu-mi da pace din copilarie. O surpriza neasteptata. Si nu stiu cat binemeritata! Raman aceeasi persoana modesta care nu-si doreste decat sa atinga inimile celor din jurul sau ... frumos. Daca voi reusi, depinde de gandurile si gesturile facute din inima. Fara asteptari marete.

Continuarea unei povesti...

Pentru Tlaloc: As fi vrut sa las un comentariu, dar muza nu mi-a dat pace si a scos din palarie un scenariu.

Si cortina se ridica usor. Deasupra muntilor. Printre varfurile lor, soarele zambea. Sau poate ca era un zeu. Prins in mrejele vorbelor, transpuse in culori. Privea lumea cu nesat. Caci de acolo, de sus perspectiva era alta. Toti il doreau, putini il puteau atinge. Nu a respins pe niciunul, insa, niciunul nu s-a dovedit demn de lumina sa. Pana acum... cand in razele sale, trepida nerabdarea. In asteptarea sa, zari intr-o zi dansul unei stele. Ii rapuse lumina. Era prea puternica, prea fragila si totusi era un astru a carei viata incepea cand inima sa adormea. Vroia sa schimbe situatia. Sa vibreze alaturi de ea. Departarea il facu sa fie precum cei pe care-i privea zilnic in drumul lor cotidian. Mic. Lipsit de curaj. Temator. Cu griji. Incepu sa simta si oare cum era posibil asta? Sa simta era ceva nou. Mii de intrebari fara raspuns.

Se ducea la culcare cu gandul la ea, se trezea istovit. Incepea cautarea. Si din nou cand o zarea doar cu coada ochiului, adormea. Pe muzica ei.

Timpul se scurgea, situatia nu se schimba, doar oboseala crestea. Si temerile. Inima i se strangea. Il durea. Ar fi vrut sa o atinga. Pentru o secunda. Nimic mai mult.

Secunde, minute risipite, pe podea. Scena luminata odata se intuneca. Luna imbratisa firul povestii. Si steaua isi incepu dansul. Pe muzica cerului. Printre nori. Si dansa pana dimineata, dansa, dansa. Neintrerupta. Nicio secunda pierduta. Doar iubirea o mentinea in viata. Pana la rasarit. Pentru a gusta eternitatea.

Candva

Singuratatea
cuvant gol
si totusi
plin de intelesuri.
alergam de ea,
alergam, alergam
si tot ne prinde
in mrejele sale.
dansam un tango
impreuna
si apoi ...
ne da din nou drumul
sa zburam liberi
pe o cale
aleasa de noi
candva.

Observer

am privit
cum luna apare
din mare
si am imbratisat clipa ce
incet printre degete
ne trecea.
ne-am uitat in zarea
ce-si continua povestea
fara ezitari
si am stiut
pentru un moment
ca suntem mici
in fata frumusetii
naturii ravasitoare.

Din balon

De sus, suntem atat de mici. Ascunsi si postati in unghiuri diferite. Pe pamant.

Strangem la piept lucruri dragi pentru o clipa. Zambim si dam o alta fila din cartea proprie. Plina cu multe vorbe punctate simbolic in asteptarea cititorilor.

Fluturi +++

Imprevizibilul. Acest inevitabil X ce ne da peste cap toata ecuatia existentei. Pe care-l dorim, il iubim si-l detestam in egala masura. Caci nu-l putem domoli. Nu este amicul nostru alaturi de care sa impartim o bere si idei intortocheate. Si nici partenerul nostru la sotronul desenat pe asfalt. Sub soarele dogoritor. Ne urmareste si ne pazeste mereu spatele. De ploaie si de frig nu ne poate apara. Datator de adrenalina. De care am vrea sa fugim, dar unde sa ne ascundem? Ce forma sa luam? Pentru a nu ne percepe esenta.

Am mancat "larve" pentru a crea. Si cate nazbatii am facut pentru a simti viata pe propria-mi piele. Acum culeg ce am semanat, intr-un colt de lume. Desenat in alte culori. Astazi.

Intr-un balon de sapun, visele mi se arata si se duc. Spre alte zari. La asfintit. "Si maine este o zi", spunea Scarlett O'Hara. De maine, imi pun aripi ca sa zbor. Nu precum Icar. Alaturi de fluturi.

Fluturi ++

Inchizi ochii si pentru o clipa ai senzatia ca timpul s-a oprit exact acolo unde trebuie. Intinzi bratele pentru a imbratisa primul tau regret, soptindu-i la ureche ceea ce n-ai putut cand erai doar o copila. Ca o umbra dispare. In aer. Doar timpul sau s-a scurs demult. Dar tu i-ai pastrat amintirea ascunsa in tine, deoarece ti-a atins pentru prima oara inima si te-a facut sa crezi ca esti o particica importanta din aceasta lume. Ca poti zbura. Un zbor nebun, cu peripetii.

Simti cum creatiile se preling prin tine si pe langa tine. In jos. La vale. In izvorul in care ti-ai innabusit setea. Pe pietre pasesti. Ca aevea. Cu aceleasi temeri. Si iar apare "daca", imbracat de fiecare data altfel. Va priviti, constienti ca ati muscat din necunoscut cu aceeasi emotie. A inceputului. Si continui drumul cu timiditate, ascunsa sub o sapca la care apelezi pentru a juca rolul observatorului. Care trage concluzii la rece. Fara sa-i pese de consecinte. Asemeni unui cub de gheata ce racoreste licori nebanuite. Si cu un suflet ratacit in lumea materialului. Pe care o detesta caci nu-i intelege esenta. Duritatea. Salbaticia.

Fluturi +

Lil'Bro' : "Mananca si tu niste larve".

De ce alergi in zadar? In mii de directii te risipesti. Degeaba. Imparti bucurii si culegi ... numai tu stii ce. Si cand te gandesti ca ai atins lumea pentru prima oara intr-o vineri. Zi predestinata norocosilor. Nu si in cazul tau (cel putin pana azi). Ai construit multe pentru ceilalti, putine pentru tine. Cu multe sacrificii. Cu toate ca esti constienta de faptul ca persoana care are ochi sa te vada te va observa odata si odata. Nu acum. "Departe" este un concept ce a prins contur in minuscula ta viata. Ai cautat multe si ai gasit franturi. Pe care ai incercat sa le unesti intr-un tablou ce speri ca va dainui peste ani. Te-ai multumit cu momente frumoase si ai sperat la altele. Ai ratat sa prinzi trenuri la rand si ai stat pe o banca pe un peron oarecare asteptand sansa catre fericire. Ai privit cum se misca lumea ca intr-un carusel. Adrenalina pentru suflete golite de frumos. Inainte si inapoi, aceeasi panorama. Inca, nu ti-ai renegat esenta. Ai mers mai departe.

Au fost momente cand ai ales corect, altele in care ai esuat. Te-ai ridicat. Si iar ai privit in jurul tau? Ce ai gasit? Stii doar tu. In niciun caz comori dupa care sa alerge piratii.

Acum te odihnesti, cu gandul la mirosul ierbii din gradina bunicilor.

Provocare?

Cu totii am auzit, daca nu am jucat "adevar sau provocare". Interesant ar fi daca am reusi sa le imbinam pe amandoua. Voi raspunde provocarii unei persoane foarte dragi de a nu intrerupe pasiunea pentru scris. Asa ca saptamana vitoare va voi delecta din nou.