Simţuri treze

Societatea se îndreaptă azi spre robotizarea simţurilor, ascunderea trăirilor, disimulare, indiferenţă şi uitarea singurului lucru care ne uneşte în esenţă: omenia. Deşi, mulţi se consideră omenoşi, prea puţini ajung să fie. Şi pe acest segment se duc lupte grele şi tot se vor duce, în numele transparenţei. Din punctul meu de vedere, transparentă este persoana care nu uită cine este, de unde a plecat, unde a ajuns şi cum a reuşit să-şi lase amprenta asupra celor din jur. Omenia este vizibilă şi mai ales simţită. Cine are mirosul fin, poate observa un rebut în ceea ce priveşte omenia. Şi, din neferice, azi sunt întâlnite prea multe astfel de cazuri.

Vorba zilei (252)

Nu vă îngropaţi visele, lăsaţi-le să zboare liber! Împliniţi-le! Nu uitaţi că în lipsa voastră acestea continuă să existe. Sunt propria voastră mărturie lăsată în această lume.

Vorba zilei (251)

În galeria lumii vei găsi tot felul de exponate. Unele sunt reduse la un singur punct, puse unele lângă altele vei constata că alcătuiesc sistemul de suspensie al mașinăriei umane. Mereu imprevizibilă, gata de noi descoperiri. Și totuși în acele mici puncte, esențele rezistă în fața timpului. Alte exponate sunt pline de culoare, punctele sunt tușuri trasate în fugă, epic. Ele susțin mersul mașinăriei umane spre alte orizonturi. Liber, creativ, stângace, experimental. Curios. Furtunos.

Behind the magic ... of love

Simply fly

Inhale and exhale

Nothing more, nothing less

Take a nap!

Vorba zilei (250)

Poveștile bune încep din joacă și continuă cu pasiunea pentru joc. Și ce joc poate fi mai interesant decât cel al cuvintelor care descriu și potențează trăiri, respectiv gesturi care dau glas sentimentelor dincolo de priviri?

Căutare

Sub vraja nopții

Efect

Sufletul sunetelor

Ipostază

ne-am ascuns bătăile inimii pe sub cearșafuri, 
am stat în tăcere și ne-am privit
vorbele au fost ascunse în trupuri,
erau simple umbre tatuate pe buze.
acolo, în liniște am lăsat povestea 
să-și deșire rostul
spre...

Anima

inima mea este precum un salon
în care intră diverși musafiri
unii poftiți, alții nu.
fiecare are locul său
și propria poveste.
inima îi ascultă în tăcere
nu le comentează experiențele
și se umple,
se umple...
până se revarsă.
fără să putem controla imprevizibilul
inimile noastre devin mări
ce freamătă trăiri.

O simplă continuare la un comentariu

Pentru un zeu al cuvintelor 

Lucrurile frumoase se întâmplă când te aștepți prea puțin. Undeva, imprevizibilul se poartă precum un magician și ne învăluie ființa cu atenție. La fel cum o face și iubirea. Fără prea multe calcule. Ori rezerve.

Vorba zilei (249)

Visele nu sunt făcute să aștepte. Ele trebuie împlinite.

Elemente

te-aş invita la o cafea 
să ne lăsăm ideile să se aţâte 
printre aburi, 
să ne îmbrăţişăm din priviri
fără a ne atinge.
o altă faţă a jocului seducţiei
este x şi  0,
iar noi, nişte simple variabile
purtate de trăiri
care încoace, 
care încotro.

Monolog asurzitor

prin întuneric încercăm 
să găsim scânteia ce ne va lumina paşii unul spre altul, 
dar cu frica în vintre alegem să orbecăim.
am sentimentul că suntem precum nişte uşi
una se deschide şi alta de închide
tot mai tare...
din ce în mai tare până 
asurzim.
ieri stăteam la poveşti, azi stăm cu mintea atârnată la 
gândurile de altădată.
am săpat singuri prăpastia între noi, 
încet, încet.
i-am spus lunii să tragă obloanele
ne-am îndreptat conştient spre nordul relaţiei, 
sudul l-am scuturat cu putere pe geamul relaţiei noastre. 
suntem nişte umbre ce-şi spun "noapte bună" nepăsător, 
în vreme ce tic-tac-ul din propriul piept îşi continuă dansul ameţitor.
ştii, am sentimentul că suntem nişte păpuşi aruncate pe podeaua rece din dormitor
puţină iubire nu strică, 
oare vând aşa ceva la dozator?

Amestec de trăiri

Intro (o lume prea, prea de tot)

Motto: "Curiozitatea" are aceleaşi picioare ca şi minciuna...scurte. Şi se propagă extrem de repede. Verbal zboară iute ca focul.

 - te-ai întors?
nici n-am plecat. am stat în umbră, să vă observ.
ce am văzut? vrei să ştii???
-vrei doar să mă aţâţi.
curiozitatea ta reprimată este o altă formulă de contemplare.
hai, deschide-ţi valiza vieţii! 
să stăm în aşteptare pe acest peron golit... de culori.

Vorba zilei (248)

Imaginea reprezintă cuvântul înaripat ce zboară prin faţa noastră pentru a ne reaminti constant la ce se reduce de fapt esenţa sa: farmec. Un zbor ce nu trebuie oprit, ci doar alimentat. Cu un nou suflu. Iar şi iar. La nesfârşit.

Mărturisire

Vreme de 2 ani am fost prinsă în mrejele imprevizibile ale memo stickerelor. Le-am prins mereu din zbor esenţa şi am transpus-o onest aşa cum este şi iubirea adevărată... cu vulnerabilităţi. N-am vrut să-i cenzurez stângăciile, din contră le-am lăsat aşa. Dragostea nu-ţi îndreaptă defectele, te face mai bun în ochii celuilalt, transparent. Ca o frumoasă întâmplare şi-au făcut simţită prezenţa. Zborul lor s-a încheiat aici, nu şi în realitate. Unde sper să le pun alte aripi şi să le stabilesc alte rute de zbor. :D Către îndrăgostiţi.

Memo stickers (with love) XXXVII

el: efect secundar?!
m-ai făcut să râd.

ea: ce bine!
eşti aici.

Notă de subsol: Începutul alunecă cu siguranţă spre punctul culminant al întâmplării fie că îl îmboldim conştient sau nu, cert este că ne aşteaptă să-i captăm continuarea ... de a fi îndrăgostiţi. La nesfârşit.

-  început  -

Memo stickers (with love) XXXVI

el: ştii, în lipsa ta aş fi rămas o simplă întrebare lipsită de răspuns. 

ea:  efectul secundar al întregului joc 
ai fost tu.

Vorba zilei (247)

Întâmplările au loc cu un scop. Să percepem ce se ascunde dincolo de întâmplarea lor.

Killin' time

Adevărul din privire

Asemănare

After the party

Heart, the beat, music like

Paint

The spell

Request

Live the moment!

On and on

Lost in it

SF mood

On the paper

The feeling

The ride

Stop cadru

On the backstage

KO

De prin buzunare adunat

Coletă

La zoo

Spinnin

Amestec

Cauze minore

răsăritul ne trezeşte simţurile, 
ne stimulează bătăile inimii.
stăm şi privim cum orizontul îmbrăţişează clipa.
printre flăcările care cuprind scena lumii
am rătăcit adesea.
tresărim în faţa gândului de a pierde ceva
în focul ce ne-a cuprins inima
lucruri care ieri contau, azi sunt cauze minore
minutele irosite aiurea, 
căutările fără sens.
desenez un tablou în nuanţe gri,
roşul a pălit în faţa soarelui
ce ne arde privirea,
suntem vulnerabili în faţa a tot
şi cu toate acestea am ales să nu punem stop muzicii 
ce se aude în jur.
răsăritul apasă încă o dată butonul continuu
al vieţii.

La drum

cel mai lung drum străbătut
a fost până la tine.
ţi-am scris şi rescris profilul de nenumărate ori
am adăugat şi am şters atât de multe caractere
încât ai ajuns o umbră pe o coală albă de hârtie,
captivă
într-o frază.
cel mai lung drum străbătut 
a început cu o simplă respiraţie, 
urmată de o bătaie a inimii.

Destinaţie neatinsă

lasă-mă să-ţi picur pe al tău chip
puţină sclipire,
să-ţi aştern mai mult albastru în privire 
lasă-mă alături!
valurile mării se ademenesc încontinuu
se aşteaptă şi se aleargă neobosit
aşa cum obişnuiam şi noi.
grăbiţi, ne-am lăsat purtaţi printre faldurile cotidianului
şi ...
am alergat prea puţin spre inimă.

Chimie

Constatare

What are U going to do?

Întrebări

Visa

ne-am atârnat de un nor visele
sperând că aşa vor prinde mai uşor aripi
am rămas cu ochii aţintiţi la conturul lor
la apus nuanţele cerului ne-au jucat feste
amestecându-le, 
ascunzându-le de noi.
acum, le căutăm pe o pânză
printre culorile aruncate la întâmplare.
departe, se aşterne o nouă poveste
a altor visători.

Esenţial

pe cărări pietruite mi-am lăsat trupul obosit să se odihnească
sub o atingere fragilă a soarelui matinal
am respirat aerul adânc 
în căutarea a ceva anume
în jur miroase a flori de mai
ce aşteaptă timide un parfumier să le cuprindă esenţa
în flacoane mici
pe marginea unui balcon, doi porumbei stau de vorbă
fără frici.

La vânătoare

ştiu, ţi-am spus că n-o să te las
am ales cărarea ce duce spre vârful unui munte
în locul tău.
privesc cum soarele îşi lasă culorile să curgă deasupra lumii.
în linişte, mi-am ascuns ideea de a-ţi spune adevărul.
mi-am ascuns trăirea de teamă de a nu pierde 
prezenţa ta.
în tăcere, am ales să vânez un vechi ecou.

Tab

admir norii care stau atârnaţi 
precum frunzele în copacul primordial
pe buzele tale curg
versuri în şiroaie
este din nou vară
ascunsă în soare
şi noi ne lăsăm purtaţi
de valurile mării
ce ne-au cuprins în grabă fiinţa.

Însemn

tu alergi constant,
îţi ascunzi trăirile 
fără doar şi poate
eşti fraza pe care n-am reuşit să o termin.
încă.

O nouă călătorie

Alergare

Încă un pas

Printre nori

RPM

Panoramic

Continuum

Întrecere

Promise land

Old image

Aşteptare

Memo stickers (with love) XXXV

ea: ştii la ce se rezumă puterea necunoscutului?
ne atrage pentru a ne descoperi limitele.
ne impune proaspete trăiri
ne face părtaşi la noi experienţe
gradual.
drumul pe care am păşi dincolo de aceste simple memo stickere
ar fi o continuare,
o stare de fapt. 
oare dincolo de esenţa cuprinsă în aceste hârtii, am fi capabili
să transmitem tot atâtea emoţii intense?

el: crezi că am pierde ceva din puterea trăirilor ce le avem acum, dacă ne-am vedea?
poate că da, poate că nu.
am câştiga însă, îmbrăţisarea a tot ceea ce simţim.

Vorba zilei (246)

Cu toţii căutăm inconştient acea electricitate care să acorde o altă rezonanţă bătăilor inimii proprii.

Memo stickers (with love) XXXIV

el: oare avem nevoie de atâtea mărturii pentru a ne aminti constant 
ce se ascunde în fiecare bătaie a inimii noastre?
sunt conştient de ceea ce simt.
dacă ne-am întâlni, s-ar risipi strălucirea a ceea ce am creat
prin aceste simple mesaje?

ea: am adunat atâtea emoţii în tot acest timp,
încât nici vântul n-a avut puterea de a le risipi
să ne vedem?
ar fi un alt drum pe care am păşi.

Vorba zilei (245)

N-are cum să nu-ţi placă oamenii zurlii. Dacă se întâmplă să nu-ţi placă, problema este la tine, nu la ei. Mai ales că îţi transmit idei bune prin zburdălnicia lor.

Relax

Static

s-a întâmplat să alerg după un tren
în care mi-am lăsat inima
trupul lipsit de al său ticăit nu m-a ajutat

acum, zac pe un jalnic peron
şi port un monolog
despre năzdrăvăniile inimii pierdute în lumea necunoscutului.
mă întreb ce mai face
şi mai ales cum se simte.
***
lumea s-a dus la culcare
monologul s-a domolit
în apropiere, un tic-tac îşi face de cap
într-un trup.
 

În goană condeiul a risipit alte idei

telefonul se trezeşte la viaţă sub o simplă atingere
stomacul său este plin de caractere,
numere, litere toate adunate
la zoo s-au adus noi exponate 
un bipăit tresare în aer
o ştire s-a născut: 
Ideea este primul copil al Evei, 
iar Adam aşteaptă concluzia...
o nouă zi şi-a risipit esenţa, 
cei doi eroi se uită unul la altul
tăcerea este un pod ce trece printre ei.

Tratat

linii curbate dezvăluie conturul unui trup
tu stai şi-n tăcere îl priveşti
cu penelul în mâna dreaptă
începi să spui o poveste, 
eşti un mim ce tratează conştient stări.

Orbire

cu vise în buzunare am pornit la drum
am vrut să simt altfel viaţa
şi m-am lovit de tăcerea munţilor.
în zori, lumina soarelui, mi-a adus o nouă speranţă.
stau şi privesc cum linia orizontului se răsfrânge peste noi
orbi, ne tratăm inimile
lipsite de ecou.
 

Vorba zilei (244)

Drumul către fericire este presărat cu multe ploi. Dacă eşti capabil să treci peste ele, vei descoperi că la finalul lor apare un curcubeu cum rar ţi-a fost dat să vezi.

Pe o planşă puţin galben a curs

lasă-mă grijile să ţi le cuprind 
să le trimit spre alte zări, 
să desenez un soare imens pe planşa vieţii
ce-ţi va încălzi clipele.
lasă-mă să fiu eu
alături.

Memo stickers (with love) XXXIII

el: prea multe întrebări dau în general naștere la mai multe idei
și uneori neîncrederea duce la întreruperi
în principal, relaționale.
vreau să ai încredere în ceea ce îți pot oferi,
sunt sigur de ceea ce simt.

ea: îți mulțumesc pentru al doilea cadou.
mi-au plăcut florile. 
îți las aici drept răspuns
un alt tip de mărturisire.

Memo stickers (with love) XXXII

el: îmi doresc să te văd,
să dau la o parte vălul misterului ce ne-a legat destinele
pe această alee din parc.
nu mai vreau să am parte de suspans.
vreau să-ți răspund la întrebare personal,
față în față cu emoții.

ea: îți place să riști?
să rupi liantul suspansului ce ne-a adus ideile împreună 
din necunoscut?
ești sigur că vrei să privești realitatea în față?
să o primești în ale tale brațe cu tot bagajul interior?

Ritm voios

Alt ton

Dorințe

Drept de autor

Așteptare

Motto

Mărturisire

Prefăcătorie

State of mind

The party starter!

Notă: Un alt vis devenit realitate la care voi merge alături de Alina, o persoană dragă încă din copilărie. Doar ea știe prin câte peripeții am trecut și câte bucurii și amintiri am împărțit datorită formației Take That. :)

Promisiune

Nothing funny

Încercare

Începutul

Monolog în oglindă

Învârtire

On the road

Sub o stea

Jucăuș

In the humour

On the floor

Love story

Rappin' on

Time to move your body!

Un punct de vedere

Îndemn

Show off

Hangin' around

Play, hunt and love

Electric

2 paradise

Questions

Memento

Conclusion

Surrender yourself

Searchin' for

Get around

Yo 50!

Împinsă precum un șoricel de doamna curiozitate, am vizionat "capodopera" Fifty Shades of Grey. Și, și, și m-a apucat căscatul, apoi râsul și de cele mai multe ori mi-am zis wtf este aceasta. Cel mai prost scenariu, interpretare câh! (mi-au dat senzația că erau la o citire de replici pentru actori începători), momente patetice și cadre trase de păr. A fost așa cum mi-am imaginat: plictisitor. Până când am început să fac mișto și să râd scoțând la iveală replici de stand-up comedy (asta ca să pot duce filmul până la capăt). Bine că n-am fost la cinematograf că altfel ceream banii înapoi. Și când mă gândesc că a avut o bună promovare și a costat 40 milioane de verzișori. 40??????? Pentru ce? Oricum, zilele trecute Jamie Dornan a anunțat că nu va mai juca în continuarea seriei, posibil după ce a văzut părerile internauților cu privire la film. Nici Dakota Johson nu e prea departe de a face un anunț asemănător. Singurul lucru care poate fi clasat la categoria "bun, merge și așa" este coloana sonoră, de care te poți bucura, datorită artiștilor. Filmului i-aș da cu indulgență nota 1, în schimb cărții  nota 3, datorită "potenței" erotice și tot n-aș trece-o la categoria capodoperă literară.

Iubirea pătimașă continuă

După o zi prin spital pentru controlul amănunțit referitor la ultima mea ispravă marca Bridget Jones, am ajuns acasă așa cum am plecat: cu zâmbetul la purtător. Am fost răsucită, învârtită, amețită precum un titrez prin tot felul de laboratoare. Am avut parte de prima mea ecografie cu gâdilici aplicat (deh, pe unii îi apucă râsul în situații de plâns), iar medicul s-a mirat când i-am mărturisit că sunt la prima tentativă de acest tip. Cireașa de pe tort a venit la controlul medical final, înaintea prescrierii doftoriilor de tratare a traumei suferite. În scopul verificării funcțiilor locomotorii mi s-a spus să scot limba. Medicul era tânăr, avea față de personaj din desene animate și recunosc îmi venea să râd continuu în fața provocărilor sale. Am cam ezitat să fac acel gest, nu de alta dar mi se părea nefiresc și nepoliticos. Până la urmă, m-am executat și uite așa a ieșit din nou copilul buclucaș la înaintare. :D

Acum, mă bucur de tratament, gândindu-mă la o insulă cu mult nisip alb.

Iubire pătimașă ... de Dragobete sau cât de proastă poți să fii

Azi, am experimentat pentru prima oară luciul fascinant al gresiei de nuanța cireșului, din holul apartamentului, într-o îmbrățișare ce i-ar fi făcut invidioși și pe cei doi protagoniști din filmul deja afumat 50 Shades (continuarea o știți și voi) și pe alți n mii de cascadori. Bineînțeles că îmbrățișarea n-a fost una simplă, ci mai degrabă inevitabilă, de o atracție aproape fatală, cu răsuciri și învârtiri în aer. Și cum sunt flexibilă, m-am ridicat, cu urmări fabuloase. Mâini stângi și o coloană nu tocmai în regulă. Așa că iată-mă cum ajung precum mărețul Pătrățel din nou la doctor. Mă întreb dacă o să râdă și doctorul de pățania mea ori o să mă ia la bătaie. I-aș oferi cu mare plăcere prostia mea să dea cu ea de podea, căci poate o dispărea. :D

Vorba zilei (243)

Explorează inexplicabilul.Dincolo de granițele sale, poți descoperi noi căi ale creativității.

Știință

știi ceea ce știu și eu
între noi aerul este aprins
iubire, oare cum ne vom opri setea?
ziduri au căzut
vulnerabili privim urmele lor
la asfințit, dăm drumul fluturilor
suntem din nou pregătiți
pentru încă un dans?

Alunecare

Cu ochii închiși

The lust

Moment de visare

Concluzie

Seducătorul

Good shoes

Deconectat

When ...

Trouble

Ocean vibe

Shine

Down on the road

The awaking

Accelerat

plutim în derivă
fluturi colorați își fac de cap în jurul nostru
pribegi stăm și privim cum luna își înalță trupul semeț
peste noi o ploaie de stele își revarsă vorbele.
suntem singuri
și plutim
fără sens.
apăsăm pedala de accelerație și înaintăm pe autostrada vieții
cu viteză
indiferenți.

50 de nuanțe trase pe o peliculă

De săptămâna trecută, mă lupt ca mulți alții cu isteria creată de filmul Fifty shades of Grey. Încerc să-i înțeleg ideile cuprinse și da, mă amuz. Și cum sunt curioasă, pentru a înțelege fenomenul, am descărcat volumele de pe net, de care m-am tot lovit de 4 ani încoace prin magazinele online de cărți. Am dat gata primul volum care stă și la baza filmului în 3 zile (este un fragment de literatură ușoară), convinsă să văd ce e de această poveste după ce am vizionat trailer-ul oficial. Însă, link-ul trimis de o foarte bună prietenă din mediul virtual, m-a făcut să mă amuz azi mai mult decât a reușit să o facă cartea. Recenzia e prea bună, ca să nu o promovez aici și să o țin doar pentru propriul amuzament. Așa că, pe locuri fiți gata: start. Începe râsul copios. Trageți aer în piept și porniți călătoria. Apăsați pe buton. :)

Cel mai bun album pe anul acesta

... care merită ascultat on and on, nu de alta, dar sound-ul este super și extrem de bun și pentru topurile din afară, chiar dacă a fost lansat în 2014. Thumbs up 4 Firma!

Impact vizual

- privește-mă ca și ieri! îmi strigă fața din oglindă, 

nepuțința nu-mi dă puterea de la început, 

mă simt precum o scoică pusă pe un raft într-un bazar, 

dezgolită de ochii trecătorilor flămânzi după un suvenir, 

oricât de mic.

universul meu a ajuns să fie redus la un punct de sprijin, 
îmi privesc iubirea cum stă pe perete atârnată
a devenit un tablou ale cărui nuanțe nu mai sunt color
cenușiul pune din nou stăpânire pe decor.

Vorba zilei (242)

Poezia se află în fiecare dintre noi. Trebuie doar să o scoatem la iveală. Să o punem în mișcare, să nu-i frângem zborul, ci să i-l insuflăm pentru a cuprinde alte orizonturi. Odată cu noi.

Vorba zilei (241)

Se întâmplă câteodată să alergăm precum nebunii fără o destinație bine aleasă și să ne simțim debusolați, pierduți, neînțeleși de restul lumii. Dăm vina pe te miri ce sau cine și uităm să căutăm soluții aproape noi. Uităm inconștient să ne ascultăm instinctele. Și pierdem cu știință.

Melo(DIE)

am mai pornit
o nouă zi cu inima
am virat ușor la dreapta, 
ocolind cu haz colțul din stânga, 
trupul meu este câteodată precum un walkman pus pe pilot automat
și gata 
ssshhhhhh!
începe melodia.

În plic

sunt un sintetizator
de glume,
constant apar 
se înghesuie unele într-altele
și se sparg în aer
precum valurile mării de stânci.
sunt greu de înțeles,
din când în când stau 
simplu și doar privesc
cum lumea se mișcă ca o imensă mașinărie
plictisită.

AB(stract)

am alunecat încet prin Calea Lactee
uitându-ne la mișcarea stelelor
un alt ecou ne-a făcut să ne tremure mintea
în vreme ce idei cădeau de la mare înălțime 
în gol,
poc-poc!poc!
cizmele șirete m-au făcut să alunec pe gheață
și am scăpat o altă idee direct pe platoul
de pe masă.

D(efect)

suspect,
secundele stau
suspendate.
de un fir de ață
trage puiul de găină
ce a confundat verdele industrial
cu cel din iarbă.
fiecare cu al său major defect
invadează spațiul
îi deformează conținutul
și vrea să sape 
cât mai adânc trecutul.

Cap(tivi)

imaginile se preling înainte și-napoi
clapele pianului scot alte note din ai săi plămâni
sunetele ard muzica din noi.
pe o stradă veche pietruită
doi dansatori lovesc muzica să iasă 
de sub ai lor pantofi
un dulce fior ne trece
când fulgi reci ne răcoresc atent fețele.
suntem din nou copii
ce aleargă pe ulițe
după alte povești.
ieri scriam bilețele în care nebunul amor juca rolul principal,
azi dăm sms-uri
lipsite de ecou.
imaginile se preling înainte și-napoi
din noi cei noi
prinși într-un dulce impas.
***
azi, zeul s-a oprit din al său drum
și am stat puțin la taifas.

Vânătorul din umbră

printre fulgii mari de nea
o așteptă.
ea trecu pe lângă el 
rătăcită în a ei lume fragmentară.
un parfum fin lăsă în urma sa.
era pentru a mia oară vrăjit, 
captiv, 
fără niciun răspuns, 
conștient că ea 
nu-l va aștepta niciodată.
dar nu-i păsa, 
îi era de ajuns o singură clipă
când lumea lui se intersecta de a ei
în umbră.
 

Un alt dans nebun

The sun, the snow and a kiss

Remember to swing

Zâmbiți, vă rog!

Printre acorduri

Miau! Miau!

În circuit

Into my dreams

Vorba zilei (240)

Poezia este precum muzica. Trebuie să o lași să vorbească de la sine.

Groovy sounds

Monolog

Some soul

Outside and in the jungle

Crazy ride

Numere

În fugă

Timp înghețat

Meniu

minciuni la masă nu au mai rămas 
doar întâmplarea stă între noi
ascunsă în muzica lăuntrică.
știi, cu sinceritatea ar trebui să ne dăm întâlnire
înainte de a ne arăta fragilitatea unul altuia.
să o privim în tihnă cum ne îmbracă privirea.
nu suntem eroi,
suntem lași
ce gonesc precum nebunii pe tabla de șah.
când începem să simțim mai intens iubirea 
sau oricum am vrea să o numim
aruncăm cu gesturi în noi
și apoi ne poticnim  
în trăiri.

Dacă geniul ar pieri...

Într-o sală mică, dar destul de încăpătoare, ideile și-au făcut de cap. La fel și replicile spumoase. Unele după altele au plonjat grațios în aer, lăsând povestea să-și desfășoare neastâmpărat firul. Printre lumini și umbre, am fost martorii dramei lui Kean. Un actor pentru care personajele lui Shakespeare nu mai au nimic de ascuns sau poate că au aceleași vulnerabilități ori dorințe de a supraviețui timpului. De a nu fi date uitării. Kean este un împătimit al scenei, iubește viața, are vicii și probleme la fel ca oricare muritor de rând. Însă, peste toate își expune fragilitatea, temerile într-un mod direct. Incursiunea de cunoaștere a sinelui se situează în permanenta apropriere a lui dacă. Alături de Salomon, sufleorul său, dar și cel mai devotat prieten, își poartă luptele cu demonii proprii și cu realitatea deopotrivă. Kean trece cu ușurință de la o stare la alta, admite în fața Annei, o tânără aspirantă în ale actoriei că viața ar trebui să fie un continuu urcuș, nu o coborâre. La întrebarea: "Sunteți nefericit?" răspunde sincer "Sufăr". Își asumă trăirile, emoțiile și este conștient că fără public arta sa n-ar avea valoare. 

(fotografie de pe site-ul Teatrului Mignon)

Spectacolul "Kean" de la Teatrul Mignon este precum un ghem de mici adevăruri rostite cu umor fin. Te surprinde de la primele minute, crește în intensitate cu fiecare replică spusă de protagoniști și peste toate îți oferă senzația aceea că te afli într-un roller coaster al trăririlor de care deși ai vrea să fugi nu te poți ascunde în cele în urmă. Desfășurarea acțiunii în sine te prinde și din martor - spectator devii inconștient până la finalul său parte din ea. Kean este despre fiecare dintre noi, despre întrebări cu multiple răspunsuri și în mare parte despre onestitate. 

 (fotografii de pe pagina de Facebook a Teatrului Mignon)

În rolurile principale îi puteți vedea pe: Mihai Nițu (Kean), Iulia Verdeș (Anna) și Vladimir Albu (Salomon). Vi-l recomand cu drag, pentru că este un spectacol care nu doar merită văzut, ci și revăzut, nu de alta, dar dacă geniul ar pieri, am rămâne goliți de simpla esență de a fi. 

În

ideile s-au dus să se plimbe prin ploaie
în vreme ce trupurile noastre le-am lăsat să se scalde 
ferice în răcoare.

Vorba zilei (239)

Când ideile apar unele după altele nu le izgoni, agață-le de un fir invizibil numit poveste!

Susținere

Original

La o ieșire

Intersecție la sensuri

Prea multe întrebări

The cow and the boy

Prin sălbăticie

Orchestrație

Moment dulce

Rătăciri

Prin oraș

Răsuciri

Ție ți-e...bine?

Piano soul

Cum ar trebui să fim

Un înțeles

Mărunțiș

In the world

Rugăminte

În mișcare

Slices

Repetitiv

Printre aburi

Emoții surprinse

Just play

Deciziile cele mai bune le-am luat cu inima. La fel se întâmplă și cu muzica. Firma nu este prima trupă made in Romania pe care o promovez în acest spațiu, însă este prima dintr-un șir ce urmează să vă încânte auzul. Toate au un loc aparte pentru că păstrează o emoție, un gând. Și merită să se audă cât mai departe.

În liniște

At last

O scurtă plimbare

Cu plete

Vorba zilei (238)

Trăim într-o lume a valorilor răsturnate. Valorile de ieri nu mai au căutare, precum cele de azi.

Ceață

spre cer, mi-am ridicat privirea, 

un nor se răsucea spre altul

în joacă, vroia să-i prindă coada

strada în ceață se îmbăia
o altă imagine pe ecran 
un alt film.
suntem atât de diferiți 
în fața emoțiilor ce ne cuprind inima,
instantanee ce au ceva aparte din strălucirea stelelor
și totuși,
în visare ne retragem uneori
departe de lume.

Declarație

Ready

2 far

We are...

Learnin' to love

Îndemn

Domino

Vorba zilei (237)

Frumusețea veritabilă are lăcașul în suflet, urmându-ne în tăcere oriunde.

Sfaturi

Imagine

The journey

The voices

Communicate

Respect

Perfume

Exist

În ultima vreme, am avut parte de evenimente ciudate, pe lângă altele absolut minunate, fapt care le-a pus în umbră deoarece am ales ca lucrurile frumoase să-și lase amprenta asupra mea. Cele urâte le-am trimis la plimbare ori le-am dat uitării conștient. Cu toate acestea, intuiția mea nu dă greș și știu să citesc printre rânduri mult mai repede decât alții ori să pricep o idee cuprinsă în 2 cuvinte. Vă mulțumesc tuturor celor care ați dat dovadă de bun simț de-a lungul anilor, fie că sunteți cititori fideli ori trecători atrași de un rând, un vers sau de muzică. Le mulțumesc și celor care nu s-au încadrat în profilul cititorilor cu bun simț și cărora le-am permis să fie vizibili în acest spațiu deoarece am considerat că fiecare are dreptul la opinie și că n-ar fi normal să le resping ideile din start atâta vreme cât administrez acest blog. Vă mulțumesc astfel tuturor indiferent de modul în care ați reușit să vă lăsați amprenta asupra mea și credeți-mă că întreprind acest demers în mod sincer, deschis, ca o persoană care gândește liber și spune lucrurilor pe nume, direct. 
Poate că unii v-ați regăsit în anumite rânduri postate aici, alții poate ați aflat lucruri noi, oricum sper că niciunul dintre voi n-a plecat virtual cu un gust amar. Deși voi înșela așteptările unora, voi lăsa lumina aprinsă și muzele să intre liber în acest spațiu, îmbrăcate însă, cu alte politici.

Călătoria

Legile atractiei

Strings

Face 2 face

In the middle

Warmin' up

By request

Pseudo

Revoluția a adus cu sine nașterea pseudo vedetelor cu sânge fierbinte dornice să apară în ziare, reviste sau la TV și lista ar putea continua (nu de alta, dar mai nou ciripesc și pe Twitter și-și pun poze la greu pe Facebook și pe Instagram). Dorința lor de afirmare a fost foarte mare, însă nevoia de a se vorbi despre ele a culminat în cele mai multe cazuri. Recunosc, când văd astfel de specii pălăvrăgind întruna pe la TV despre așa-zisele lor probleme existențiale stau câteva minute și mă minunez de cât de reduse sunt legăturile lor neuronale, pentru a constata ulterior că nu pot fi remediate aceste aspecte. De câteva zile, am aflat de la TV că există pe lumea aceasta Mexicanu și o Baroneasă (nume de scenă presupun, căci după ce am aflat de ei am schimbat emisiunea), care se luptă intens pe marginea unui subiect vechi: iubire pierdută. Mâine - poimâine o să apară un Columbian, care se va lupta cu Nașu (nu cu vreun Zmeu ori Balaur) pentru o Contesă sau Împărăteasă ruptă din raiul muzichiilor cu înflorituri. Partea proastă este că se investesc bani în astfel de oameni și se promovează intens stupiditatea ca fiind un lucru demn. Întrebarea este : până când?

Pe cuvânt

la o gură de vorbe ne-am așezat, 
le-am alergat în voie când ici, când colo
în vreme ce albul își punea mantia la picioarele noastre.
un alt tren am pierdut,
cu ochii ațintiți spre asfințit. 
acum, alergăm pe o hârtie un cuvânt 
vrem să-l prindem în vârful unui creion amărât
care are o singură dorință:
să zboare.

Fascinația bătrânului jazz

Uneori trebuie să înfruntăm glasul muzicii ...

photo from p.a.

ce se află în așteptare în propriile inimi.

Facin' opera

On the spot

Between frames

Flowing

Life on the beach

Vorba zilei (236)

Motto: Je suis Charlie ... je suis le mot abandonne dans les mine des crayon

Desenele spun de multe ori ceea ce glasul nu poate rosti: povești bune, adevăruri mari, glume. Și peste toate, reușesc să ne capteze atenția nu doar pentru un moment, ci pentru mai multe datorită faptului că ne dau idei, oferindu-ne alte perspective despre lume.

Captiv

Vorba zilei (235)

Pentru:  artiști (compozitori, cântăreți, dansatori, pictori, scenariști, regizori etc. ) pentru care muzica presupune mișcarea corzilor sufletului cât mai frumos cu putință. 

De la primul impuls până la prima notă ești conștient că muzica ascunde și aduce cu sine multe enigme. Te face vulnerabil, vesel, fericit, melancolic, dur. Oricum ar fi, îți face inima să trepideze și să continue să pompeze dincolo de sânge, în colaborare cu creierul trăiri. Chiar dacă vei avea senzația că tu ești cel care o compui și te poți juca cu ea, într-un final vei realiza că ea a fost cea care te-a compus pe tine și s-a jucat tot timpul cu tine, cu cine și ceea ce ești. Ea este prezentă pentru că tu exiști. Te urmează precum cel mai fidel prieten peste tot, te face să treci peste probleme ori obstacole mult mai ușor, îți va aduce soarele și pe cei dragi mereu aproape și te va învăța că dincolo de ea și în centrul său trepidează sau palpită intens viața. Și dacă este să-ți ofere uneori bobârnace o va face maiestos în pași de dans, deci n-ai cum să te superi ori să ai vreun regret din cauza aceasta. Muzica este ca și tine: exploratoare, plină de emoții, puternică ori ușoară în eter, curioasă, vulnerabilă și peste toate veritabilă. Nu se teme că nu va fi ascultată, din contră cere într-un mod firesc să fie ascultată, nu doar auzită. Iar dacă vine din inimă, atunci imprimă în cele mai mărunte emoții chintesența sufletului.

Spectator

2015

Dragă 2015, 

Sub pălăria ta, sper să ne porți pașii către alte teritorii de explorare, să ne oferi alte momente epice alături de cei dragi, să ne umpli clipele cu mult mai multe surprize plăcute decât anul ce tocmai a trecut, să ne aduci multe muze pentru a finaliza proiecte de suflet începute, să ne umpli corpurile cu sănătate și voie bună și inimile cu iubire și bunătate, iar peste toate să adaugi puțină magie și multă muzică bună, nu de alta, dar la final avem de gând să spunem: "a fost un an al naibii de bun".

La mulți ani, tuturor!