Flori, m-a intrebat azi ce fac pe ultima suta de metri pana la schimbarea prefixului. M-a amuzat intrebarea, mai ales ca ma simt precum o adolescenta ce descopera ca exista lume inafara serviciului. Deoarece muncesc mult, nu reusesc sa pigmentez viata dupa job. Ne-am amuzat reciproc cand i-am marturisit ca in privinta realizarilor personale, am urmat o linie continua asemanatoare celei desenate de un copil pe asfalt si ca as fi putut face mai mult, dar n-a fost sa fie. S-a intamplat sa acord importanta lucrurilor pe care le consideram importante, dar care in aceasta clipa nu mai sunt, sa-i ajut pe altii sa-si implineasca anumite vise / dorinte si sa le las pe ale mele sa mai astepte. Cineva mi-a spus odata ca nu pot fi egoista si ii dau dreptate. Este un rol pe care nu pot sa-l interpretez in viata aceasta. Si nici nu vreau, chiar daca uneori putin egoism nu strica. Mergand mai departe, pot afirma ca sunt constienta ca timpul trece (nu in favoarea noastra) si ca am multe de recuperat. Si alte lucruri de schimbat. Sper sa reusesc, mai ales ca s-au adunat tot felul de stari. Haioase in primul rand. Astept sa gasesc formula magica, dar pana atunci ma voi relaxa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu