joi, 24 septembrie 2009

Inapoia timpului si totusi inainte cu...vise

Dupa ce am fost prin 2004 la un "interviu" pentru un post de televiziune bine cotat, am realizat ca nimerisem de fapt la un "atelier de lucru" de imprumutat idei, nu un interviu pentru un job.
Tocmai terminasem facultatea, aveam acel aer al tinerilor care cu propriile idei pot revolutiona lumea, carora nu le este teama de esec. Doream sa adun experienta, sa simt cum este acolo, in media, in mijlocul actiunii.
De ce am spus "atelier de lucru"? Pentru ca asta a fost.
Tema: scrieti intr-o ora scenariul unei emisiuni pe care ati vrea sa o produceti.
Si am scris, gandindu-ma la Teo, care la acea vreme era considerat numarul 1 in divertisment, care aducea rating nu gluma, pentru ca era absolut savuroasa, sincera. Vorbea limbajul multimii, a omului din popor caruia nu ii este jena sa-ti spuna: "Draga, ai o fata de clovn.Las-o mai moale cu machiajul!" M-am gandit la Teo, pentru ca trebuia sa aduc ceva nou, iar Teo asta facea.Aducea acel aer de noutate, de relaxare totala.
Recunosc, ca am avut emotii.
Era pentru prima oara cand eram pusa in situatia de a scrie scenariul pentru o emisiune, cand n-aveam un schelet si da...ideile imi veneau greu, timpul se scurgea. Si am inceput sa privesc in jurul meu.Am vazut oameni, desi erau cei alaturi de care concuram.Am vazut tineri ca si mine care vroiau sa reuseasca.Singuri. Sa intre undeva pe usa din fata. Mi-am revazut si cativa colegi de facultate, care aveau un atu in fata mea: mai lucrasera in media. Eu eram un mare zero. Umflat cu speranta.
Cand au inceput sa-mi vina ideile, am zis ca am descoperit propriul meu teritoriu. Sursa de inspiratie: Florin Piersic Sr. Am avut idei sugubete. Si le-am dat curs. Ce a iesit in final? O emisiune de cultura picanta, buna pentru cei care vor sa cunoasca sufletul celor care ne-au incantat de atatea ori in salile de cinema ori de teatru si la diverse spectacole. Ce mi s-a spus cand am inmanat scenariul?
"Stiti este o emisiune de cultura, nu una comerciala. Si nu va prinde la public."
"Intentia mea este sa fie o emisiune amuzanta de cultura, de recunoastere a unor valori uitate.Nu umblu dupa ceva comercial."
"Din nefericire, comercialul aduce rating."
Din nefericire, acela este adevarul. Dar stiu emisiuni pe care le savurez si care nu sunt comerciale.Sunt facute cu inima. Asta inteleg eu prin jurnalism.
Am primit jobul? Nu. Dar ma bucur. Mi-am vazut la distanta de un an de la interviu, "copilul" live and direct, aducand rating acelui post. L-am vazut crescand frumos timp de 2 ani. M-am bucurat si am plans alaturi de el. Faza cea mai tare: au pastrat chiar si ideea aranjarii platoului asa cum o scrisesem. Imaginatie, nu gluma!
Ce am invatat din aceasta experienta? Sa cred in puterea drepturilor de autor si in propriile-mi idei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu