Dupa ce am asteptat o buna perioada de timp, de am crezut ca o sa prind radacini in statie pana sa vina batranul troleibuz, imediat ce am pasit in bolidul mult asteptat, am avut senzatia ca sunt in plin circuit al Formulei 1. Viteza, curbe frumos luate, iar viteza, viteza, dar ce viteza.
"Aoleu, Veto! Unde esti? Asta ne-o trebuit tocmai lunea dimineata. Stati-ar volanul in gat!", ar fi zis 'nea Marin. Si ce frane, pune nenea Schumi!!! Daca ai avut o freza cand ai plecat de acasa, in troleibuz capatai alta. Gratuit. Cu ajutorul aerului de afara. Era bun si de hair stilist, nenea Schumi. Polivalent, om! Pe ritmul muzicii de la Kiss FM, asta pupa strada cu talentul sau. Omul conducea, ce conducea (scuzati cacofonia), nu mai conteaza. El conducea. Ca tot acolo ajunge in fiecare zi. De la un capat de statie la altul. Doar viteza bolidului sau variaza.
Mi-a placut de nenea Schumi. A fost ironic la un moment cu ajutorul mesajului inregistrat: "in caz de urgenta, sunati la 112". Ce crezi ca n-am prins ideea din zbor??? Recunosc, ca as fi sunat. Dar ce sa-i spun operatoarei de acolo? "Stiti eu acum am mai multe noduri in gat. M-am lasat condusa de 'nea Schumi. Acum sunt in plina curbura si uite cum vireaza. Doamne, duduita draga, 'nea Schumi este regele soselelor. Fa ceva, te rog!!!Suntem mai multi aici, dar lui nu-i pasa. Iubeste viteza..."
Cand am ajuns la destinatie, am constatat ca am facut 15 minute. Mai bine decat cu metroul. Sa traiesti, nenea Schumi! Data viitoare imi aduc si centura de siguranta de acasa, ca sa nu fiu nevoita sa fac balet dimineata datorita vitezei bolidului tau. Nu de alta, dar dimineata ma misc precum Olive si n-am niste pasi de dans bine pusi la punct.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu