vineri, 6 februarie 2009

De meserie...carutas

Da, ati citit corect. Nu stiu daca ati avut timp sa observati ca exista persoane care se ocupa cu astfel de lucruri si anume sa transporte oameni si greutati cu caruta (cine a copilarit in provincie stie cel mai bine si poate sa va povesteasca mai pe larg despre indeletnicile unui carutas). Un alt fel de carutas sunt si eu. Am constatat ca trag dupa mine oameni care se deosebesc prin anumite lucruri, ce pot fi mai degraba criticate decat acceptate. Stiu ca in urma cu cativa ani, n-as fi acceptat anumite in jurul meu persoane de genul celor pe care le accept si le agreez in prezent, dar e posibil ca trecerea anilor sa aduca cu sine si intelepciune ori poate este simplul efect al trezirii din betia vietii, cand constati, cu ochii mici ca n-ai trait o viata condimentata la maxim cu tot felul de ghidusii si nimicuri fermecatoare. Trecand peste toate aceste aspecte, va pot marturisi, ca decizia luata in urma cu vreo 3 ani a fost una ce a avut efectul unui jackpot. Am castigat mai mult decat reprezinta un miliard de euro din punct de vedere sentimental(n-am bani sunt la fel ca si voi, nu reusesc sa strang decat cifra 0 din ei). Si momente de suflet de ordinul miilor. La ce se referea decizia? Sa spun pas unor persoane pe care le-am considerat ca facand parte din categoria "prieteni", cu care am impartit multe momente, persoane care mi-au tras multe suturi la figurat in partea dorsala si de la care am invatat poate singura lectie de viata valabila: simply, but simply don't give a f..k. De ce mi-am adus aminte tocmai acum de astfel de lucruri? Merg la nunta unuia dintre ei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu