Sunt acel gen de persoana care fie iti place din prima datorita voiosiei sale, fie te enerveaza urmare aciditatii sale verbale si a seriozitatii iesita uneori din tipare. Este posibil sa fi trecut pe strada pe langa tine si sa fi auzit din intamplare ce ti-as ura de ziua ta in ritm de hip-hop. Sunt acea tipa care-si ascunde privirea cand vrea sa se izoleze de lume sub o sapca, pentru a-si permite sa ajunga cat mai departe cu gandurile sale. S-ar putea sa ma gasesti pe una din aleile din Herastrau admirand peisajul si gasind de fiecare data o sursa de inspiratie pentru noile colectii vestimentare. Si da, acum stau langa un barbat care-l priveste pe Mihai, gandindu-se: “ce bine e sa fii copil”. Are dreptate sa gandeasca asa. E si confortabil sa fii copil. N-ai decat o singura grija primara: sa fii fericit. Sa razi cu sufletul, ceea ce noi, adultii nu prea mai obisnuim sa facem. Oboseala si graba si-au pus amprenta definitiv pe vietile noastre. Avem parte doar de mici franturi din copilarie, care se manifesta la maximum in momentele cand ne jucam cu proprii copii. Adevarul este ca merita sa fii un adult-copil. N-ai nimic de pierdut , ci doar de castigat: buna-dispozitie si clipe de neuitat. Cred ca deja, v-ati saturat de mine. Am spus prea multe si totusi atat de putine. Vreti sa ma cunoasteti?
“-Buna, sunt Ela.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu